Linkuri accesibilitate

Partidul Democrat, scos basma curată de CEC


Imagine de arhivă

Autoritatea electorală spune că nu poate să decidă asupra finanțării ilegale a formațiunii în baza unei înregistrări audio

Comisia Electorală Centrală nu s-a lăsat impresionată de o înregistrare audio de la o şedinţă a filialei Criuleni a Partidului Democrat care a făcut în luna aprilie înconjurul reţelelor sociale şi în care opoziţia a văzut o dovadă clară a finanţării fictive a acestui partid. Sesizată în urmă cu patru luni de Partidul Acţiune şi Solidaritate al Maiei Sandu, CEC i-a răspuns abia zilele acestea, spunând că de fapt, nu a descoperit vreo problemă în finanţarea formaţiunii dominante a guvernării, ceea ce a stârnit indignarea autorilor sesizării. Ce ar fi putut, dar nu a făcut autoritatea electorală şi de ce cazul merită atâta atenţie?

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:06 0:00
Link direct

În înregistrarea făcută de un anonim şi difuzată acum patru luni de un post de televiziune critic la adresa guvernării se aud vocile preşedintelui raionului Criuleni şi al organizaţiei teritoriale a Partidului Democrat şi cea a secretarei organizaţiei (ambii nu au negat până acum faptul), care par să aranjeze întocmirea unor liste de fictivi donatori, adică liste în care activişti locali să certifice prin semnături că au donat bani Partidului Democrat, deşi în realitate nu au făcut-o.

Cazul a atras atenţia opiniei publice, mai ales fiind cunoscute problemele grave de finanţare a partidelor politice şi a campaniilor electorale în R. Moldova, probleme asupra cărora nu obosesc să avertizeze instituţiile europene, care cer cu insistenţă autorităţilor de la Chişinău să le înlăture înaintea campaniei electorale pentru parlamentarele viitoare.

Care sunt aceste probleme? În primul rând, lipsa de transparenţă, un viciu care permite frauda în finanţarea campaniilor electorale. Încă începând cu 2010, autorităţile de la Chişinău au tot adus, la presiunea partenerilor europeni, îmbunătăţiri legislaţiei electorale care să sporească transparenţă, însă, aşa cum arată realităţile, viteza cu care au inventat tertipuri pentru a eluda regulile stabilite tot de ele a fost mai mare. Bunăoară, urmare a unei astfel de îmbunătăţiri, partidele politice au fost obligate să-şi declare nominal sponsorii. Drept rezultat, chiar dacă instituţiile statului nu verificau cu o prea mare atenţie veridicitatea acestor sponsori, o puteau face măcar jurnaliştii. Nu o dată, investigaţiile din presă au demonstrat că partidele puterii apelează la falşi donatori, pentru a acoperi finanţări dubioase. Sau că donatorii partidelor puterii coincid adesea cu firme şi companii câştigătoare ale licitaţiilor publice. Totul a durat până în campania prezidenţială din 2016, când autoritatea electorală a decis să secretizeze, sub pretextul protecţiei datelor cu caracter personal, informaţiile despre donatori. Cornelia Cozonac, directoarea Centrului de Investigaţii Jurnalistice, descrie consecinţele acestei restricţii:

Persoane din instituţiile de stat semnează pentru sume pe care nu le donează...

„În felul acesta, nu putem verifica cine sunt donatorii reali. Doar numele şi sumele nu-ţi spune adesea cine sunt oamenii. Schemele utilizate acum sunt că persoane din instituţiile de stat semnează pentru sume pe care nu le donează, şi asta ne duce la gândul că bani negri sunt legalizaţi prin finanţarea partidelor. Mai sunt tot felul de finanţări indirecte prin fundaţii, care nu sunt contabilizate, deşi în orice stat civilizat ar intra în costurile partidelor pentru publicitate şi promovare. Finanţarea partidelor rămâne astfel obscură, ele găsesc de la o campanie la alta scheme noi prin care bani nu tocmai curaţi ajung la partide. Partidele de opoziţie adună cu mare greu sume mici de la susţinători, pe când la partidele puterii, de exemplu PD, vedem sume colosale, care provin din surse nu tocmai curate.”

Scrutinul de peste jumătate de an va fi al doilea în care identitatea sponsorilor partidelor politice va fi protejată de CEC. Înregistrarea de la Criuleni poate fi privită şi ca un rar indiciu că Partidul Democrat ar recurge la nominalizarea unor donatori fictivi pentru a estompa identitatea adevăraţilor sponsori.

Formaţiunea PAS, care ca orice partid de opoziţie moldovean se confruntă cu dificultăţi enorme în a-şi finanţa activitatea, a sesizat Comisia Electorală Centrală, cerându-i o investigaţie. La tocmai patru luni de la trimiterea sesizării, CEC i-a răspuns că faptele invocate de autorii sesizării nu s-au adeverit.

CEC-ul putea să iniţieze procedura de sancţionare...

Sergiu Litvinenco, membru al formaţiunii PAS:

„CEC-ul cred că putea să iniţieze procedura de sancţionare, pentru că acolo sunt persoanele care au semnat, putea să le cheme şi să le întrebe dacă au donat sau nu. Evident că sunt probe şi înregistrarea audio, şi pozele... Dar CEC a dat un răspuns prin care a vrut să scoată din belea PD şi organizația teritorială respectivă în raport cu care s-au constatat nişte încălcării recunoscute de fapt de făptaşi. Noi nu vorbim despre presupuneri, ci sunt cuvintele preşedintelui organizaţiei care recunoaşte că în organizaţia teritorială PD Criuleni nimeni nu donează, toată lumea doar semnează, iar banii vin din altă parte, probabil din sacii cu bani preluaţi din contractele de achiziţii publice.”

Într-un ultim raport privind finanţarea partidelor politice moldovene, şi Promolex, organizaţie cunoscută pentru monitorizările scrutinelor electorale moldovene, pomenea printre altele problema protecţiei excesive a identităţii donatorilor şi cerea autorităţii electorale să publice toate datele relevante despre aceştia. Cererea a fost însă neglijată de autorităţi.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG