Linkuri accesibilitate

Cum au ratat președinții americani amenințarea Rusiei - pînă a fost mult, mult prea tîrziu


Opinii ale cercetătoarei în istorie și jurnalistei Anne Applebaum din „Washington Post”.

Într-un articol de opinii publicat de Washington Post zilele trecute, cunoscuta cercetătoare și ziaristă americană Anne Applebaum se întreabă retoric cum a fost posibil ca președinții Obama, George W. Bush și membri ai guvernelor lor, să nu recunoască primejdiile specifice pe care le-a pus ani de zile o Rusie renăscută, agresivă.

Anne Applebaum
Anne Applebaum

Răspunsul, scrie comentatoarea ar trebui să pornească din anii 1990, „cînd Uniunea Sovietică s-a prăbușit brusc și cei mai mulți americani au privit subiectul Rusia cu o mare ușurare: cel puțin Războiul Rece s-a încheiat și ne putem gîndi la altceva. Poate la schimbările climatice sau la Orientul Apropiat. Vorbitorii de rusă din Departamentul de Stat au început să se recicleze învățînd araba, strategii și-au fixat atenția pe alte direcții, iar președintele Bill Clinton a invitat Rusia să se alăture Grupului celor Șapte (G7) care a devenit G8.”

În perioada care a urmat, notează Anne Applebaum în „Washington Post”‚ Rusiei nu i s-a mai acordat atenția cuvenită, deoarece „mulți au sperat că va deveni un stat orientat spre Occident, liberal, transformat în ceva cu totul diferit.” Spus altfel, insistă comentatoarea: „Nimeni în politica occidentală nu i-a mai acordat atenție, iar mulți alții din Vest s-au grăbit să ajute această transformare. În mod particular, mulți s-au grăbit să sprijine o cabală a foștilor ofițeri KGB-iști revanșarzi, în aceeași ligă cu crima organizată rusă, să fure fondurile ce aparținuseră statului rus, să spele banii murdari în străinătate, să-i aducă înapoi și să-i folosească pentru a prelua puterea. În timp ce președinții și premierii occidentali se distrau cu alte lucruri, avocații occidentali, contabilii, bancherii specializați în offshore și chiar marii bancheri cunoscuți erau fericiți să-și ia partea.”

Și, exemplică Anne Applebaum: „În 2006, Rosenft, o companie clădită vizibil pe bunuri furate, a debutat cu mare fanfară pe piața bursieră londoneză.” Dacă s-a atras atenția atunci că „atât crima cât și corupția pot crea un climat de afaceri dificil în Rusia”, a fost atît foarte convenabil cît și lucrativ să se pretindă, totuși, că ambianța - cu mici excepții - era una „normală”; în aceeași săptămînă în care Rosneft intra în bursă, președintele Vladimir Putin găzduia liderii reuniunii G8 la St. Petersburg.

Istoria este lungă și complicată afirmă comentatoarea americană care scrie: „Încă nu știm cu exactitate cîți bani ruși au fost investiți în imperiul imobiliar al lui Trump. Știm, însă, că în decursul ultimilor 15 ani, banii ruși au inundat lumea imobiliară a New Yorkului (și pe cea londoneză), unde au făcut ca prețurile să fie umflate, piața locuințelor să fie distorsionată, unde au contribuit la creșterea inegalității și au ajutat la îmbogățirea lui Trump, între alții. Știm că Trump, între alții, a făcut afaceri cu numeroase persoane care au avut conexiuni ruse sau ex-sovietice. Știm, de asemenea, că el îl admiră de mulți ani pe Putin, poate fiindcă Putin a folosit banii pentru a cîștiga puterea politică și apoi a folosit puterea politică pentru a face bani, situație de succes la care aspiră în mod clar și Trump.”

„Știm, de asemenea, că el nu a fost singurul‚ - continuă comentariul Anna Applebaum. Banii ruși au fost corupți din punct de vedere legal, dar și într-un sens mai blînd: Au fost atît de mulți încît ei au tentat băncile și lumea afacerilor să lase deoparte îndoielile și au convins politicieni să-și schimbe radical pozițiile. Au curs în fostul cancelar german Gerhard Schroeder, care lucrează pentru un braț al Gazpromului, monopolul gazului rus, și pledează pro-Rusia la televiziunea germană. Au finanțat Frontul Național, partidul politic francez extremist, anti-Nato și anti-european, al cărui lider a ajuns pînă în turul de scrutin final al prezidențialelor din Franța. Banii ruși susțin în plus, în întreaga Europă, grupări extremiste și propagandiști extremiști atît de extremă stîngă, cît și de extremă dreapta și, se pare, acum și în Statele Unite.

„Pentru aproape două decenii - scrie comentatoarea în Washington Post - guvernul și companiile ruse au cheltuit bani în mod sistematic pentru a crea o relație de afaceri coruptă și pentru a submina dmocrațiile atît în Europa de Vest, cît și în cea de Est. În cursul acestei perioade, nici un președinte sau secretar de stat american nu a luat în serios vreo amenințare din partea Rusiei, toți supraestimînd fie bunăvoința Kremlinului, fie capacitatea sa de a aduce prejudicii. [...] Nici unul nu a înțeles vreodată efectul coroziv al banilor rusești... Nici nu au înțeles căile subtile în care un mare stat cleptocratic, semi-criminal, de la frontierele Europei, poate amenința stabilitatea politică occidentală. Nu au înțeles nici că sistemul politic al Statelor Unite, ca și cele ale Franței, Germaniei și Ucrainei, au devenit atît de vulnerabile, că oameni angajați în politica americană ar putea căuta ajutor la hackerii ruși.

În 2016 - își încheie Anne Applebaum comentariul din Washington Post - a devenit deja prea tîrziu ca Rusia să mai fie oprită, deoarece cel mai multe pagube fuseseră deja făcute.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG