Linkuri accesibilitate

Octavian Armașu: „Înțeleg îngrijorările oamenilor, schimbările totdeauna trezesc îngrijorări”


Octavian Armașu

Un interviu cu ministrul de Finanțe al R. Moldova.

Premierul Pavel Filip a avut cuvinte de laudă pentru toți cei care au contribuit la aprobarea de către FMI a primei evaluări a Programului R. Moldova, fapt care a făcut posibilă alocarea celei de-a doua tranșe de împrumut pentru țară, în valoare de circa 21,5 de milioane de dolari SUA. Șeful guvernului a solicitat autorităților să se mobilizeze în continuare pentru a realiza integral agenda de reforme, inclusiv în scopul îndeplinirii tuturor angajamentelor asumate în cadrul Acordului cu FMI. Octavian Armaşu, ministru al Finanţelor, spune că aprecierea FMI încurajează guvernarea să continue reformele asumate.

Octavian Armașu: „E un semn pentru toată lumea că guvernul implementează agenda de reforme pe care a agreat-o cu Fondul Monetar Internațional. Pe lângă faptul că, pur și simplu, s-a ajuns la punctul acesta, tonalitatea, cum a fost anunțat lucrul acesta de Fond, a fost una foarte pozitivă, ceea ce denotă faptul că guvernul a implementat foarte bine și foarte eficient această agendă de reforme. Pe lângă aceasta, raportul nici nu a trecut prin aprobare pe la board. A trecut fără examinare, ceea ce dă dovadă, iarăși, că nu există obiecții și reticențe în cadrul Fondului față de felul cum guvernul gestionează situația economică din țară.”

Europa Liberă: Dumneavoastră ziceți că Fondul Monetar Internațional a ținut cont că guvernul de la Chișinău implementează reformele pe care și le-a asumat. Vă referiți, în primul rând, la reforma privind pensiile pentru că a fost o reformă asumată de către guvern și una dureroasă pentru că și astăzi unii dintre cetățeni încă mai rămân nemulțumiți că prea repede s-a trecut de la 57 la 62 de ani cenzul de vârstă. Dar cum la modul cel mai serios apreciați dumneavoastră aceste reforme? Percepția cetățeanului e că reformele se mișcă greu.

Octavian Armașu: „În primul rând, e vorba de mai multe reforme. Reforma pensiei este una dintre ele. Reforma pensiei este, poate, una dintre cele mai grele reforme pe care ni le-am asumat. Ne-am asumat această reformă întrucât cu sistemul vechi nu se mai putea merge înainte. De altfel, în câțiva ani, inevitabil ajungeam la un colaps al întregului sistem.”

Europa Liberă: Pentru că nu ar mai fi ajuns bani pentru pensii?

Octavian Armașu: „Absolut. Cunoaște toată lumea situația demografică de la noi din țară, situația cu migrația. Da, noi dorim să schimbăm situația aceasta, dar ea nu se schimbă repede. De aceea se cere o intervenție cât se poate de rapidă în acest sistem de pensii, ca el să devină sustenabil, să rămână pe linia de plutire. Mai mult ca atât, noi chiar vedem beneficii, că, în baza eliminării unor inechități, a unor ineficiențe, a unor elemente mai puțin transparente în sistemul de pensii, se reușește chiar și majorarea pensiilor la anumite grupe de cetățeni.

Înțeleg îngrijorările oamenilor, schimbările totdeauna trezesc îngrijorări, dar eu vă asigur că, pe parcurs, toată lumea va vedea beneficiile acestor reforme. Pe lângă aceasta în centrul atenției programului cu Fondul Monetar Internațional se află reforma sistemului bancar și anume curățarea acestui sistem…”

Europa Liberă: …transparentizarea acționariatului.

Octavian Armașu: „Absolut, transparentizarea acționariatului. Pe parcursul anului trecut și anul acesta, în special, Banca Națională a implementat niște măsuri foarte îndrăznețe, chiar cu blocări de acțiuni, cu vânzarea acțiunilor, cu sechestrarea lor. Deci, s-au făcut multe lucruri. A fost întărită instituția Băncii Naționale, li s-au acordat mai multe competențe, mai multe instrumente. Totodată, se impun reguli mai dure de guvernare corporativă în bănci și acest proces e abia la început, urmează să fie implementate și alte reforme. Este o agendă de reforme foarte intensă.”

Europa Liberă: Dar bănci buclucașe astăzi mai sunt, ca cele trei care au ajuns în faliment?

Octavian Armașu: „Bănci buclucașe astăzi nu sunt. Pot să vă spun că sistemul bancar stă bine pe picioare. Băncile de astăzi se deosebesc foarte mult de aceleași bănci care erau un an în urmă. Avem un sistem mai bun de supraveghere, dar și de guvernare în interiorul acestor bănci.”

Europa Liberă: Și alte reforme pe care insistați să le duceți la bun sfârșit?

Octavian Armașu: „În domeniul energetic sigur că au fost făcute unele ajustări, iarăși, pentru a asigura sustenabilitatea sistemului energetic. Și aici avem planuri foarte mari pentru a asigura și diversitatea pieței energetice, și stabilitatea ei.”

Europa Liberă: Dar această diversificare a pieței energetice vine cu greu.

Octavian Armașu: „Necesită investiții. Și acum câteva proiecte de investiții sunt la etapa de finalizare a lucrărilor de proiectare. După care va începe implementarea lor, astfel ca Republica Moldova să fie conectată la piața europeană energetică. Și, în felul acesta, vom asigura o stabilitate pe termen lung. Sunt mai multe elemente în acest program cu Fondul Monetar Internațional, inclusiv guvernarea întreprinderilor de stat, guvernarea riscurilor fiscale, lupta cu corupția. Și lupta cu corupția eu cred că la noi abia a început, societatea încă va vedea multe lucruri înainte.”

Europa Liberă: Mai sunt adică mulți certați cu legea sau datori statului?

Octavian Armașu: „E vorba doar de felul cum se abordează lupta cu corupția și eu cred că în viitor acest fenomen va fi diminuat semnificativ.”

Europa Liberă: Evaziunile fiscale le diminuați? Pentru că e o mare problemă.

Octavian Armașu: „Și evaziunile fiscale. Iarăși, și acesta este un element din program. Dar noi deja în 2016 am reușit foarte multe în ceea ce ține de evaziunile fiscale. În primul rând, pe dimensiunea Serviciului Vamal, dar și pe dimensiunea Fiscului. Și încă avem multe de făcut. Încă se va lucra, în special vom ataca serios problema salariilor în plic și chiar în perspectiva apropiată.”

Europa Liberă: În economia tenebră s-ar mai afla încă un buget al statului? Erau evaluările experților.

Octavian Armașu: „Un buget al statului ar fi poate prea mult spus. Dar se estima, cel puțin, la situația de la începutul anului trecut că economia tenebră variază în jur de 30-40% din PIB. Respectiv, cam atâta ar fi și la buget. Dar această economie tenebră se îngustează, în special datorită faptului că se luptă cu contrabanda, că aceasta era principala sursă de alimentare a acestei economii tenebre. Și mai rămân câteva sectoare unde se mai muncește la negru, unde nu se arată producția, dar noi vom găsi soluții și pentru aceste sectoare.”

Europa Liberă: Cum se gestionează acești bani care vin de la Fondul Monetar Internațional?

Octavian Armașu: „Acești bani vin pe două componente: o parte vine la Banca Națională pentru suplinirea rezervelor valutare, o altă parte vine sub formă de suport bugetar, sub formă de împrumut în Ministerul de Finanțe prin care noi finanțăm deficitul bugetar. Deci, acești bani au destinație generală. Adică, noi cu acești bani acoperim toate tipurile de cheltuieli de la bugetul de stat.”

Europa Liberă: Inclusiv plata salariilor, pensiilor?

Octavian Armașu: „Absolut totul. Dar, ca să înțelegeți, deficitul, în primul rând, la noi apare de atâta că avem mai multe programe de reforme, proiecte de investiții, programe de reabilitare a infrastructurii. Din cauza aceasta și apare deficitul. Și avem nevoie de a împrumuta bani pentru a acoperi acest deficit.”

Europa Liberă: Dar vorbiți că în ultimul timp la buget se acumulează chiar mai mult decât ați preconizat.

Octavian Armașu: „Absolut. Dar deficitul oricum este mai mare decât creșterea încasărilor. Și, ca să calmez lumea care se teme de cuvântul „deficit”, deficitul în sine nu este un lucru rău. În perioada când economia este în stagnare sau este abia la etapa de lansare a creșterii, deficitul bugetar vine să stimuleze această creștere economică. De aceea și noi avem astăzi un deficit, guvernul cheltuie ceva mai mult decât încasează, stimulând consumul, stimulând economia.”

Europa Liberă: Dar bugetul rămâne a fi unul de consum? Pentru investiții sunt prea puține mijloace?

Octavian Armașu: „Există și componenta de investiții. Ne-am fi dorit să fie mult mai mare, desigur. Dar la moment atâta ne putem permite. Economia noastră încă este una destul de îngustă. Vrem să atragem investiții, să creăm locuri de muncă. Iată cu Ministrul Economiei discutam, noi se estimează că am putea obţine peste 10.000 de locuri noi în anul 2017 anume în sectorul real, ceea ce este un lucru foarte bun. Sigur că încă nu este suficient, noi avem nevoie de mult mai mult. Dar este primul pas important în direcţia bună. Și cred că, dacă vom continua tot aşa, vom reuşi să aducem şi mai mulţi investitori.”

Europa Liberă: Dar în continuare relaţia dintre guvernul Republicii Moldova şi FMI pe ce se va axa?

Octavian Armașu: „Continuarea aceloraşi reforme. Încă este mult până a ajunge unde ne-am propus cu sectorul financiar-bancar. Ca să înţeleagă toată lumea, scopul final în reforma sectorului financiar-bancar este să avem o bună guvernare şi să avem investitori transparenţi în acest sector, investitori credibili, care să susţină acest sector. De altfel, sectorul financiar-bancar reprezintă unul dintre pilonii de dezvoltare economică.”

Europa Liberă: Dar Moldova nu e atât de atractivă astăzi pentru mediul de afaceri. Aceasta o spun chiar şi cei care ar avea potenţiale mijloace financiare să investească, inclusiv aici.

Octavian Armașu: „Depinde cu cine vorbiţi. Eu nu aş fi chiar atât de sceptic. Deja câteva companii şi-au deschis activitatea anul acesta.”

Europa Liberă: Dar e prea puţin.

Octavian Armașu: „E un început. Ştiu că se discută cu investitori în sectorul bancar. În comparaţie cu situaţia care era un an în urmă, dacă să vorbim de dinamică, dinamica este foarte pozitivă, deci, interesul investitorilor creşte. Şi, dacă vom continua tot aşa, interesul va creşte şi mai mult.

Europa Liberă: Şi următoarea misiune a FMI când va veni?

Octavian Armașu: „Probabil, toamna. Ar mai putea fi misiuni intermediare, dar următoarea evaluare probabil că va fi la toamnă.”

Europa Liberă: Şi următoarea tranşă pe când o aşteptaţi?

Octavian Armașu: „Următoarea tranşă tot toamna va fi.”

Europa Liberă: În valoare de?

Octavian Armașu: „Cam la fel ca cea pe care am primit-o acum, împreună cu cea a Băncii Naţionale, vreo 21 de milioane de dolari. Noi la buget primim circa 13 milioane de dolari de aici.”

XS
SM
MD
LG