Linkuri accesibilitate

Octavian Ţîcu: „Noi nu avem altă alternativă decât demontarea acestui regim”


Istoricul Octavian Ţîcu

O discuţie despre altenativele opoziţiei.

În vreme ce peste guvernarea de la Chişinău s-a abătut o avalanşă de mesaje din SUA şi UE care cer „​respectarea votului cetăţenilor”, opoziţia a anunţat crearea unei mişcări de rezistenţă pentru restabilirea democraţiei. La mişcare a aderat şi istoricul Octavian Ţîcu, fost ministru al tineretului şi sportului. Într-un interviu la Europa Liberă, Octavian Ţîcu ne-a explicat de ce are opoziţia nevoie de asta, care sunt motivele şi scopurile mişcării.

Octavian Țicu despre mişcarea de rezistenţă pentru restabilirea democraţiei
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:13:45 0:00
Link direct

Octavian Țicu: „Rezistența este ultima formă de a putea, într-un fel, genera o schimbare de situație. Din anul 2016 avem instaurarea unei dictaturi mascate, aș spune, pentru că, evident, este o dictatură atipică, din punctul meu de vedere. Evident că acest regim are trăsăturile unui regim autoritar, după felul în care se exprimă.

Nu este un regim autoritar tipic, în care avem un dictator care are împuterniciri asumate și care conduce un stat într-un mod direct, ci este vorba de o formă voalată în care un om, Plahotniuc, se află în fața tuturor schemelor de acțiune și care a preluat anumite instituții și instrumente de constrângere, așa aș spune, două dintre care sunt cele mai importante: este vorba de Centrul Național Anticorupție și Procuratura Generală - și, pe de altă parte, acele instituții ale justiției care trebuie să asigure cetățeanului încrederea în faptul că trăiește într-un stat democratic.

Și marele paradox al Republicii Moldova este că toate lucrurile acestea s-au întâmplat sub ideea de integrare europeană și sub ochii noștri, ai celor care suntem obligați să trăim într-o formă hibridă de statalitate, în care, pe de o parte, oficial, suntem într-un traseu de integrare europeană, iar pe de altă parte, are loc uzurparea puterii în stat. Și diferitele forme de acțiune care n-au funcționat până acum au fost acceptate doar din considerentul că va veni un moment al adevărului, momentul votului. Și tocmai în momentul când acest lucru a fost realizat în două tururi de scrutin și când, la 3 iunie 2018, cetățeanul orașului Chișinău, prin vot exprimat în mod liber, constatat ca atare de cei care au participat şi asistat la aceste alegeri, a fost privat de acest drept.

A devenit clar că nu mai există nicio posibilitate de a schimba altfel lucrurile decât printr-o consolidare masivă a tuturor celor care mai există în societatea noastră, care mai pot schimba într-un fel lucrurile. Prin urmare, afluxul acestor oameni care s-au solidarizat în jurul opoziției, în jurul Platformei DA și al PAS-ului, este o consecință logică a faptului că nu mai există drum de întoarcere. Noi nu avem altă alternativă decât demontarea acestui regim.”

Europa Liberă: Vreți să dați o mână de ajutor opoziției sau priviți, cumva, asta ca un tot întreg deja – noua construcție, comitetul de rezistență?

Nu mai putem vorbi de alegeri corecte în Republica Moldova, nu mai putem vorbi de posibilitatea de a juca într-un joc democratic...

Octavian Țicu: „În condițiile pe care le-a desemnat puterea, după 3 iunie 2018, nu mai putem vorbi de alegeri corecte în Republica Moldova, nu mai putem vorbi de posibilitatea de a juca într-un joc democratic. Și nu mai există încrederea că această guvernare nu va proceda la fel cum a procedat după alegerea primarului general al orașului Chișinău.

Prin urmare, crearea Mișcării de rezistență națională este o primă formă de a aduce un fel de coeziune în interiorul societății, o coeziune între societatea civilă și opoziția politică, pe de o parte, care are, în agendă, câteva lucruri. Este vorba, în primul rând, de sensibilizarea tuturor cetățenilor Republicii Moldova în jurul lucrurilor pe care le face actuala guvernare. Câteva cuvinte-cheie deja au fost enunțate, dintre care două sunt foarte importante: validarea alegerilor și anularea votului mixt. În plus, schimbarea componenței celor mai importante instituții care sunt la ora actuală în mâna puterii, este vorba de CEC și de CCA, fără schimbarea cărora va fi greu în vreun oarecare sens de intrat în campania electorală ca o forță politică cât decât coerentă.

Prin urmare, acest război are mai multe etape de parcurs, dintre care aranjarea unui context politic în așa fel încât să avem cel puțin certitudinea faptului că alegerile nu vor fi din nou fraudate, cu instituții de justiție neafiliate politic. Și lucrul acesta poate fi realizat prin această solidarizare între societatea civilă, opoziție și cei care reprezintă, în general, acest popor.

Deci, sunt trei elemente importante care trebuie să coalizeze în vederea erodării puterii ca atare și convingerii celor care mai au un cuvânt de spus în influențarea actualei guvernări. Pentru că au existat, desigur, reacții externe, dar noi așteptăm acțiuni concrete ale partenerilor europeni și ale Statelor Unite față de situația din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Vreau să înțeleg, totuși, nu credeți că vă supraestimați forțele?

Liliana Barbăroșie și intervievatul ei Octavian Țîcu
Liliana Barbăroșie și intervievatul ei Octavian Țîcu

Octavian Țicu: „Există o stare de pesimism și există o stare de pesimism legată de felul cum s-au desfășurat astfel de acțiuni până la ora actuală. Deci, am ieșit, am demonstrat, am strigat, am mers până la parlament și aici lucrurile s-au terminat. Cu asta s-a obișnuit și puterea, care speră foarte mult în diminuarea intensității manifestărilor. Și, prin urmare, într-o trecere într-un câmp mort, așa cum a arătat anul 2016 și mulți ani înainte de asta – numirea guvernului, decizia Curții Constituționale și multe altele care au fost acceptate de societate. Eu cred că acum lucrurile nu vor mai fi ca înainte, nemulțumirea este atât de profundă și de intensă, încât eu cred că limitele menținerii într-o anumită albie acestei...”

Europa Liberă: Ați vorbit despre validarea alegerilor și anularea votului mixt. Nu sunt astea, totuși, niște ținte false? E cam puțin probabil ca să poată fi obținute.

Octavian Țicu: „Probabil, dintr-un anumit punct de vedere, nu. Dar noi nu știm la ce pot duce amploarea acestor mișcări și la ce pot duce acțiunile celor care, până la ora actuală, mai mult sau mai puțin, au susținut guvernarea Republicii Moldova.

Reacția care a fost de la Bruxelles, atât din partea comisarului pentru extindere, cât și a șefului diplomației europene este foarte clară: pentru prima oară s-a spus în termeni clari că trebuie de făcut orice ca aceste alegeri ale cetățenilor reprezentative să fie validate.

Puterea a mers din sfidare în sfidare, asta i-a crescut încrederea, pentru că lucrurile au fost acceptate...

Sigur, puterea a demonstrat că poate sfida orice recomandare, bătălia, resursele care s-au alocat în vederea aprobării votului mixt au fost foarte mari, riscurile au fost foarte mari pentru putere, tocmai aceste riscuri le-au justificat și lor părerea că pot îndrăzni și cu această atitudine. Deci, puterea a mers din sfidare în sfidare, asta i-a crescut încrederea, pentru că lucrurile au fost acceptate.

Ce s-a schimbat după 3 iunie? În primul rând, sigur, scorul Maiei Sandu a fost mare, dar în sport nu contează că ai jucat bine, în sport contează că ai obținut rezultatul și ai luat medalia. Această medalie a fost pentru opoziție câștigarea alegerilor din Chișinău. Și este un scor, este o victorie clară a opoziției împotriva tuturor formelor de constrângere care au existat împotriva ei. Și, prin urmare, acest rezultat a fost fraudat.

Actualmente este clar că opoziția are o susținere politică deja masivă, și nu numai în Chișinău. Opoziția, prin această cooptare a multor elemente din societatea civilă cu pondere în conturarea opiniei publice și a politicilor, a demonstrat că este capabilă să ofere o alternativă de guvernare, lucru care, cred eu, contează la ora actuală. Contează și pentru cetățenii Republicii Moldova, contează și pentru Uniunea Europeană.

Prin urmare, nu putem prezice lucrurile care se vor întâmpla, dar a avut loc o schimbare de percepție asupra lucrurilor care se întâmplă în Republica Moldova. Și această schimbare se referă atât la societatea noastră, în general, cât și la cei din exterior și, inclusiv, la putere.”

Europa Liberă: Nu v-aș fi întrebat ceea ce am să vă întreb în continuare, dacă nu vorbeați despre un dictator atipic, de asta vă întreb: prin state îndepărtate, după ce se anulează alegeri, urmează violențe pentru instalarea fricii, cumva. Nu s-a mers până acolo. E și asta o manifestare de atipism? Rezultă din faptul că mai vrea să pară pro-european dictatorul despre care vorbiți?

Octavian Țicu: „Modul de acțiune al guvernării și al lui Plahotniuc este foarte de înțeles. Ei, la ora actuală, au instrumente suficiente ca să paralizeze orice acțiune pacifistă încadrată într-o anumită ordine de legalitate. Până la ora actuală, lucrurile au fost, într-un fel, acceptate dintr-un cinism al recunoașterii realității, aș spune așa, din partea actorilor externi mă refer. Pentru că toată forța acestui regim, dincolo de anihilarea opoziției, de înfricoșarea societății, a constat în faptul că a lansat câteva minciuni care au prins foarte bine. Este vorba că ei ne-au scăpat de comunism atunci, în 2009, ei s-au înhămat la traseul integrării europene, împreună cu alte partide și, în sfârșit, sunt unica alternativă de integrare europeană, pentru că dețin puterea și pot, într-un fel, opri ceea ce numim noi tancurile ruse și propaganda rusă și așa mai departe.

Octavian Țîcu
Octavian Țîcu

Acum lucrurile au devenit clare pentru europeni și pentru americani, pentru că au o mare dilemă: dilema este cum să se comporte cu acest regim care a încălcat principiul fundamental al democrației: alegerile și votul reprezentativ. Nu știm care vor fi reacțiile, pentru că este o ambiguitate – nu din partea forurilor europene, care clar și tranșant au spus ce cred și ce așteaptă. Chiar dacă par, la prima vedere, neînsemnate, aceste atenționări sunt importante, pentru că lipsirea de suportul financiar pentru Republica Moldova și pentru guvernare în condițiile actuale este falimentară – la toamnă trebuie să dai salarii, multe lucruri trebuie să faci în lipsa de susținere din partea europenilor care a fost până acum lucrurile se vor agrava foarte mult.

Aici vorbesc de poziția americană care pare, la un moment dat, ambiguă. Pe de o parte, Ambasada Statelor Unite a emis această atenționare legată de vot, o chestiune foarte importantă. Pe de altă parte, avem o vizită a lui Filip la Washington, întâlniri cu diferiți oficiali. Regimul a încercat să facă o legătură între lipsa de reacție a Departamentului de Stat și invalidarea alegerilor – adică, chipurile, că dacă n-a existat o părere, înseamnă că lucrurile sunt bune și americanii, într-un fel, ne-ar crede că justiția chiar a fost imparțială.

În realitate, ce trebuie să înțelegem legat de diplomația americană este faptul că, în condițiile actuale, aceasta preferă să vadă ce se va întâmpla. Au mai fost situații de acest gen, în care reacțiile întârziate ale diplomației americane au cauzat mai multe probleme și disfuncționalități. Ne aducem foarte bine aminte de chicken speech-ul lui Bush în 1991 în Ucraina, când Ucraina deja se proclama independentă și era clar și el nu era decis încă în privința lucrurilor care trebuia să le facă.

Aceste reacții ale americanilor nu vor întârzia să apară, pentru că este impropriu pentru Guvernul Statelor Unite să se facă, într-un fel, identificat cu un regim autoritar, chiar dacă este atipic...

Aceste reacții ale americanilor nu vor întârzia să apară, pentru că este impropriu pentru Guvernul Statelor Unite să se facă, într-un fel, identificat cu un regim autoritar, chiar dacă este atipic. Minciunile n-o să mai treacă și n-o să mai meargă, poate întârzia, dar spre toamnă lucrurile se vor schimba odată cu venirea noului ambasador, care, așa cum știm, este un funcționar clasic din Departamentul de Stat, cu cunoștințe extinse asupra spațiului sovietic, cunoscător de limbă rusă.

Deci, urmează să vedem ce va fi, pentru că nici asta nu poate fi bătut în cuie, definitiv, nu se poate de spus acum care va fi reacția. S-ar putea, neplăcut pentru noi, poate, dintr-o anumită doză de cinism și ipocrizie să se mai mențină această ambiguitate chiar în legătură cu alegerile. Dar este un teren foarte riscant și minat, pentru că efectiv după alegerile din toamnă, partenerii europeni nu vor avea cu cine vorbi. Nu va exista opoziție, opoziția va fi frântă, efectiv.

Dacă partenerii europeni doresc să aibă în continuare în Republica Moldova un partener pe care cu adevărat îl doresc parte al spațiului de securitate și civilizație euro-atlantic, este momentul cel mai oportun ca ei să facă acest lucru. Dacă nu, lucrurile se vor agrava, pentru că forțe pentru rezistență, în interior, în societatea civilă și la oameni nu vor mai exista.

Eu cred că, dintr-un anumit punct de vedere, este punctul mort al democrației noastre, dincolo de care va exista sau Plahotniuc și regimul acesta cvasi-totalitar, cvasi-autoritar, sau va exista o speranță că democrația poate învinge și schimba Republica Moldova, așa cum își doresc partenerii externi.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG