Linkuri accesibilitate

Oamenii cu HIV/ SIDA sînt printre cele mai discriminate grupuri din R.Moldova


@Shutterstock
@Shutterstock

A şasea ediţie a conferinţei naţionale HIV/ SIDA de la Chișinău

Persoane infectate cu virusul HIV, medici, experţi şi activişti civici din domeniul combaterii discriminării persoanelor cu această maladie s-au reunit pentru două zile la Chişinău în cadrul celei de-a şasea ediţii a conferinţei naţionale HIV/ SIDA. Evenimentul are loc în ajunul Zilei internaționale de combatere SIDA, marcată anual pe 1 decembrie. Ministra sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale, Stela Grigoraş, a declarant că în ultimii ani numărul celor depistați pozitiv este în uşoară creştere, dar se estimează că există încă mulţi oameni care ezită să facă testul deoarece există un grad mare de stigmatizare în societatea moldoveană.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:04 0:00
Link direct


Oamenii care trăiesc cu HIV/ SIDA se numără printre grupurile cele mai discriminate, fiind respinse aproape unanim, ca şi în cazul minorităților sexuale, consumatorilor de droguri şi de alcool, se arată într-un sondaj realizat anul trecut de CBS-AXA la inițiativa Fundației Soros-Moldova.

Ruslan Poverga
Ruslan Poverga

Asta în condiţiile în care imaginea persoanelor HIV-pozitive s-a îmbunătățit, spune optimist Ruslan Poverga, directorul Asociaţiei obşteşti Iniţiativa pozitivă. Ruslan trăiește cu această maladie de 20 de ani şi zice că astăzi, spre deosebire de acum zece ani, mai multă lume infectată vorbește public despre statutul lor. Cu HIV/ SIDA se poate trăi până la bătrâneţe, se arată convins Ruslan Poverga, doar că acest lucru nu este accesibil tuturor, inclusiv din ignoranţă sau lipsă de informații.

Tatiana Taranova, de 57 de ani, din Tiraspol, a aflat întâmplător că are SIDA, ultimul şi cel mai sever stadiu al infecţiei cu virusul HIV, după zece ani în care ar fi fost infectată. La acel moment medicii îi dădeau 50% şanse de supravieţuire. Din experienţă proprie, Tatiana se arată convinsă, orice om poate contacta maladia, nu neapărat aşa-zisele grupuri de risc.

Tatiana Taranova
Tatiana Taranova

„Au început să apară probleme cu pielea şi de aceea m-am adresat doctorilor. Mulțumesc că ei fără să mă anunțe mi-au luat această analiză. Asta s-a întâmplat în 2006 şi de atunci am decis să nu ascund că sunt infectată, am decis să urmez această cale de luptă cu virusul HIV, cu SIDA. Am depășit această situație datorită doctorilor, datorită convingerii mele că trebuie să supraviețuiesc şi acum îi învăț pe alţi oameni cum e să trăiască cu virusul HIV. Cu părere de rău, oamenii care nu au această maladie nu ştiu de ce cred că ei nu se pot infecta. Persistă ideea că niște marginali suferă de această boală”.

Anual sunt depistate pozitiv peste 800 de persoane. Circa cinci mii sunt în tratament sau o treime din cei care îşi cunosc statutul, a declarat ministra sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale, Stela Grigoraş. Medical aceşti oameni pot trăi cu virusul HIV/ SIDA dacă urmează tratamentul, trebuie ajutate şi social, adică să redevină parte activă a societăţii şi să nu depindă de alocaţii, afirmă Stela Grigoraş.

Stela Grigoraş
Stela Grigoraş

„Situaţia rămâne să fie una destul de îngrijorătoare. Ne dorim foarte mult în următoarea perioadă să muncim la această conlucrare intersectorială între sănătate, asistenţă socială, educaţie, justiţie, drepturile omului, dar şi mobilizarea comunităţii, dar şi advocacy, pentru că această excluziune ţine foarte mult de atitudinea publicului general şi de discriminare şi stigmatizare care continuă să existe în ţara noastră şi cu care trebuie să luptăm în continuare”.

Medicul infecţionist Iurie Climaşevschi, coordonatorul programului naţional de prevenire şi control al infecţiilor HIV/ SIDA, a spus că anul viitor va spori accesul la testare, ce urmează să ducă la descoperirea cazurilor noi. Autorităţile au ca ţel să facă gratuit 150 de mii de teste rapide şi să scurteze termenii de la depistare la intrarea în tratament. Ar urma să fie administrat şi un nou medicament, inclusiv cu scop de prevenire, ca în cazul „perechile discordante” (când unul din soţi e infectat). Toate acestea gratuit.

În prezent 60% din fondurile alocate acestui program sunt de peste hotare, restul din bani publici. Tendinţa de depistare este încă în creştere, ceea ce înseamnă că eforturile şi finanţarea nu trebuie să scadă, a dat asigurări ministra Stela Grigoraş, mai ales că până în 2020 guvernul şi-a propus să inverseze acest raport.

Previous Next

XS
SM
MD
LG