Linkuri accesibilitate

O nouă strategie pentru reforma Justiţiei, pe fundalul unor „restanţe ascunse sub preş”


Este posibilă reformarea justiţiei fără sprijinul UE şi în ce condiţii ar urma să fie reluat acest dialog?

Atunci când a venit în funcţia de ministru, în 2016, Vladimir Cebotari promitea să „renască justiţia” şi s-o modernizeze din punct de vedere tehnic. Luna trecută Delegaţia Uniunii Europene anunța suspendarea ultimei tranşe de 28 de milioane de euro destinate justiţiei pentru ritmul lent de derulare a reformelor şi progrese modeste. Ministrul Cebotari dădea vina pe predecesorul său şi enumera mai multe realizări care s-ar fi produs în justiţie în ultimul an. Săptămâna trecută, Ministerul Justiţiei a publicat un proiect de strategie de dezvoltare pentru următorii trei ani, care ar urma să fie realizat cu suportul partenerilor externi.

Justiţia trebuie să fie transparentă, independentă şi să se bucure de încrederea a cât mai multor cetăţeni, se spune în strategia elaborată de Ministerul Justiţiei, care promite continuarea reformelor în ceea ce priveşte accesul în magistratură şi procuratură. Declaraţii aproape trase la indigo cu cele ale ministrului Vladimir Cebotari din martie 2016, de la adunarea generală a judecătorilor, la scurt timp de la preluarea portofoliului de la justiţie.

Potrivit lui Cebotari, începând cu anul 2016, Republica Moldova ar fi înregistrat o serie de progrese, precum adoptarea noii legi a procuraturii, adoptarea pachetului de legi privind integritatea ori eliminarea influenței politice la numirea judecătorilor Curții Supreme de Justiție.

Reformele raportate ca fiind adoptate trebuie să fie transpuse în practică şi să devină o regulă, a declarat Europei Libere ambasadorul UE la Chişinău Peter Michalko, iar domeniul justiţiei este unul important pentru Bruxelles. Altfel spus, guvernanții nu pot ascunde sub preş restanţele din domeniu şi continua dialogul cu partenerii occidentali, a tradus mesajul diplomatului președintele Centrului de Inițiative și Monitorizare a Autorităților Publice, Ion Dron.

După părerea lui Dron, toate reformele din justiţie, inclusiv cea a procuraturii, parcă sunt bune pe hârtie, dar nu dau rezultatele așteptate de cetățeni, iar acesta este unicul criteriu de evaluare acceptat de UE. Succesele întârzie să apară pentru că domeniul ar fi controlat politic, mai afirmă Ion Dron.

Aceste liste de judecători cu averi nejustificate sunt menținuți în sistem pe post de executanți a ordinilor politici atunci când politicianul are nevoie

„Atâta timp cât politicul vrea să controleze sistemul judecătoresc, şi încă ei nu mi-au demonstrat că îşi doresc cu adevărat să nu controleze aceste sistem, acești judecători corupți, acești procurori corupți vor fi în sistem, fiindcă sistemul politic care-şi dorește să controleze sistemul judecătoresc întotdeauna va avea nevoie de locotenenții săi în justiție. Şi aceste liste de judecători cu averi nejustificate sunt menținuți în sistem pe post de executanți a ordinilor politici atunci când politicianul are nevoie.”

În ultimul an şi jumătate procurorii nu au convins opinia publică că dosarele inițiate de ei nu ar fi de natură selectivă şi că ar investiga toate persoanele fără a face distincție în funcție de apartenența politică, este de părere directorul executiv al Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Vladislav Gribincea.

Sistemul de numire şi promovare a judecătorilor, criticat în trecut, a rămas același, la fel ca şi răspunderea disciplinară a magistraților, adaugă expertul. La capitolul transparența justiţiei, s-a constatat regres odată cu restricționarea de a găsi dosarele după numele şi prenumele părţilor pe site-ul instanțelor, a enumerat Vladislav Gribincea.

„La umbra proiectelor legate de liberalizarea capitalului sau schimbarea sistemului electoral cumva reforma justiției în anul 2017 a trecut pe pista a doua. Schimbări importante la acest capitol nefiind adoptate şi nici schimbări radicale la nivel de instituții nefiind puse în practică. Nu am văzut măsuri radicale pentru reformarea sistemului anticorupție, din contră s-a perpetuat situația contestabilă din primăvara lui 2016. Era nevoie de revăzut rolul Centrului National Anticorupție, având în vedere că toate dosarele importante oricum se instrumentează acum de procurorii anticorupție, iar în ultimul timp trebuia de îngustat competența procurorilor anticorupție, ceea ce cu regret nu a fost făcut nici până acum”.

Despre ce progrese în justiţie şi combaterea corupţiei poate fi vorba, se întreabă Vladislav Gribincea, dacă Consiliul de integritate nu a fost în stare să aleagă timp de un an conducerea ANI, iar instituția ce urmează să verifice averile şi conflictele de interese este paralizată chiar dacă formal a trecut prin reformă. O altă notă proastă ar fi făcut CNA şi Procuratura Anticorupţie după ce singurul magistrat prins cu mită de 200 de dolari a fost achitat de Curtea Supremă de Justiţie, caz din care rezultă că oamenii legii ar fi recurs la provocare şi teatru mediatic, adaugă directorul executiv al Centrului de Resurse Juridice.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG