Linkuri accesibilitate

România. Mizele majorității sînt legi noi pentru serviciile secrete și un nou Cod Penal


„Casa Poporului”, construită de dictatorul Ceaușescu, e sediul actual al Parlamentului de la București.

La București a început o nouă sesiune parlamentară

Parlamentul României are trei priorități pentru sesiunea care tocmai a început: modificarea Codului Penal și a celui de Procedură Penală, schimbarea legilor siguranței naționale și adoptarea unei noi Legi a pensiilor și salariilor.

Schimbarea codurilor vizează de o nouă filosofie penală, care urmărește îmblânzirea pedepselor și inclusiv prin dezincirminarea unor fapte de corupție.

Motivația nu este umanitaristă, ci ține mai degrabă de interesele imediate ale politicienilor din coaliția de guvernare. Chiar liderii celor două partide care formează arcul guvernamental au dosare penale, iar în spatele lor există o întreagă rețea de politicieni locali care riscă să fie puși sub lupa procurorilor anticorupție.

De aceea pentru ei e vitală o nouă legislație anticorupție. Liviu Dragnea, președintele PSD a anunțat deja că modificările Codului Penal și a celui de Procedură Penală nu se va face prin Ordonanță de Urgență, ci în urma dezbaterilor parlamentare.

Modificarea legilor siguranței naționale este importantă pentru PSD și ALDE, cele două partide care guvernează, tocmai pentru a încerca să pună mâna pe toate instituțiile de forță ale statului, pornind de la utopia că numinudu-și oameni la vârful serviciilor secrete, chiar ar putea să le controleze.

De mai multe luni liderii acestor formațiuni susțin că statul „paralel” dirijează lucrurile importante din România, sugerând că această sintagmă se referă la seriviciile secrete și la justiție.

Pe de altă parte, e nevoie de modificarea Legii siguranței naționale care datează din 1990 și care are nevoie de adaptări serioase. Numai că acestă necesitate va fi mai degrabă o justificare, decât motivul real.

Așa cum noul scandal iscat în jurul șefului Serviciului de Protecție și Pază, generalul Lucian Pahonțu pare să aibă ca scop scoaterea de sub umbrela președintelui a acestui serviciu secret care se ocupă de paza demnitarilor și mutarea lui la guvern, acolo unde ar putea fi mai accesibil oamenilor politici.

Recent, Liviu Dragnea l-a acuzat pe generalul Pahonțu că ar fi trimis pe cineva la vicepremierul Paul Stănescu să-i transmită că Dragnea își va pierde puterea până în luna martie.

Nu există nicio dovadă în acest sens, dar e nevoie de un pretext.

De asemenea, fiindcă Serviciul de Informații Externe nu are director de aproape doi ani, e posibil ca PSD să-și dorească să pună la vârful acestei instituții o persoană fidelă.

Potrivit legii de funcționare a serviciului de spionaj, președintele numește directorul, iar parlamentul îl aprobă. În 2016, Mihai Răzvan Ungureanu și-a dat abrupt demisia din frutnea serviciului, iar președintele nu a mai numit un nou director fiindcă nu avea majoritate parlamentară și nici pârghii să negocieze cu PSD, cel mai mare partid parlamentar.

E posibil ca partidele aflate la putere să încerce să găsească o soluție pentru a avea o influență mai mare atât asupra Serviciului Român de Informații, SRI, cât și asupra servicului de spionaj.

Potrivit Constituției (art.65, lit.h) Camera Deputaților și Senatul votează numirea directorilor serviciilor de informații, la propunerea președintelui țării. În această situație, lucrurile sunt, mai complicate, dar întrucât legea nu se referă în mod direct la vreunul dintre servicii, e posibil ca experții social-democraților să găsească vreo nișă pentru ca partidul să încerce să-și subordoneze serviciile.

Așadar, Parlamentul prin majoritatea PSD-ALDE are două priorități prin care vrea să pună mâna pe putere și să-și asigure imunitatea, modificarea codurilor penale și schimbarea legislației privind siguranța națională și o a treia prin care încearcă să-și păstreze electoratul: o nouă Lege privind pensiile și salariile.

XS
SM
MD
LG