Linkuri accesibilitate

Nenorocul postum al Katerinei Handziuk (II)


Întîmplarea a făcut ca asasinarea odioasă a Katarinei Handziuk să aibă loc la puțin timp după un alt asasinat sinistru. Jamal Khashoggi, un personaj discutabil, revendicat de o mare a parte a mediilor occidentale ca ziarist independent, a fost atras, ucis și dezmembrat în interiorul Consulatului saudit din Istanbul. Lăsînd la o parte, detaliile unei cariere complicate și uneori dubioase, Khashoggi a fost victima unei crime oribile, pusă la cale și executată de oficiali ai regimului saudit. La fel ca Handziuk, Jamal Khashoggi a fost eliminat fizic de regimul cu care a intrat în conflict. Asemănările merg mai departe: la fel ca în cazul Handziuk, și în cazul Khashoggi prima reacție a autorităților a fost ezitantă, apoi, sub presiune publică, a luat forma unei promisiuni de anchetă serioasă și, pe cît se poate bănui, va livra cîțiva condamnați „de sacrificu”, fără să dea vreodată în vileag numele celor ce au decis execuția. Asemănările se termină aici. Diferențele de tratament sînt mult mai importante.

Cazul Khashoggi a provocat o campanie de protest formidabilă. Guverne și organizații internaționale au cerut imperativ Arabiei Saudite să facă public adevărul și au amenințat cu sancțiuni economice. Mari companii occidentale s-au retras de la evenimente și negocieri legate de Arabia Saudită. Însă paroxismul a fost atins de tratamentul de presă. Toate marile rețele tv și toate site-urile majore de știri au dezlănțuit o campanie greu de comparat. Toate au cerut sancționarea Arabiei Saudite, au pus problema alianței americano-saudite și l-au atacat pe Președintele Trump acuzîndu-l de complicitate directă sau indirectă. Asasinarea lui Khashoggi a devenit un șoc politico-diplomatic. Au fost puse în joc relațiile Statelor Unite cu Arabia Saudită și Israelul. Pornind de la aceeași temă, acțiunile subversive și războaiele Iranului în Orientul Mijlociu au fost ocultate sau reconsiderate. Toată structura de putere și alianțe în Orientul Mijlociu a fost luată cu asalt, în numele fărădelegii săvîrșite prin asasinarea lui Khashoggi.

În cazul Katerinei Handziuk, există știri, există proteste și atît. Nimic din mobilizarea global și efortul colosal provocate de asasinarea lui Khashoggi nu e de găsit pentru Handziuk. Asasinatul din Ucraina e menționat și criticat în numeroase publicații occidentale mai mari sau mici. Însă, aceleași super-platforme media care au ocupat complet și au îndreptat atenția publică spre cazul Khashoggi sînt mult mai discrete în cazul Handziuk. Asasinarea tinerei ucrainience abia dacă a prins buletinele de știri pe parcursul unei singure zile, după care a dispărut cu totul.

Nimeni nu a cerut sancționarea Ucrainei, nici o organizație civică nu a organizat proteste, nici o televiziune nu a dedicat zile în șir dosarului biografic și profesional al celei ucise. Starurile pop, actorii hollywoodieni și atîtea alte celebrități mereu îngrijorate de abuzurile rasiste, de persecutarea minorităților și a ziariștilor nu au fost de văzut nicăieri. Notorietatea internațională a cazului Handziuk s-a stins înainte de a începe. Lecția acestei disparități grotești e simplă și amară. Katerina Handziuk a avut ghinion. Nefiind o pîrtie și un pretext de atac pe agenda mediei globale, cazul ei a pîlpîit scurt și a ieșit din atenția publică. Cu tot regretul, concluzia trimite la o mentalitate de presă primitivă și mult prea răspîndită: nu e rost de atacat Trump? Nu ne prea interesează!

Traian Ungureanu

Fost parlamentar european (2009 – 2019), din partea PD-L (Partidul Democrat Liberal, apropiat președintelui Traina Băsescu) și ulterior a PNL (Partidul Național Liberal).

Jurnalist în România, între 1983-1988, Traian Ungureanu a lucrat la BBC, redacția pentru România, între 1989 – 2003. După care a devenit colaboratorul extern al Europei Libere, unde a scris despre politica din România și Europa, a ținut o cronică sportivă iar după ce a devenit europarlamentar, o cronică europeană. Semnează un blog politic și în fiecare vineri, un Jurnal de corespondent de la Londra.

Opiniile autorului nu reprezintă, neapărat, punctul de vedere al radio Europa Liberă.

XS
SM
MD
LG