Linkuri accesibilitate

„O ruşine, o palmă adusă celor care muncesc ani de zile ca să trimită bani acasă, aceşti trei parlamentari pe care i-a primit Diaspora!”


În fața secției de votare de la Londra pentru alegerile prezidențiale din R.Moldova, al doilea tur, 13 noiembrie 2016

Nemulțumirile Diasporei legate de noile circumscripţii.

Comisia guvernamentală pentru trasarea circumscripțiilor electorale uninominale a transmis miercuri guvernului harta electorală spre aprobare. Au fost create două circumscripții în stânga Nistrului, una pentru raioanele Dubăsari, Camenca, Râbnița și Grigoriopol şi cealaltă pentru raionul Slobozia, orașul Tiraspol și municipiul Tighina. În diaspora vor fi create trei circumscripţii şi nu patru cum se intenționa inițial. Din cele trei, o circumscripție va fi oferită teritoriilor din Est de Republica Moldova, alta pentru cele din Vest, iar a treia pentru SUA și Canada. Unii membri ai comisiei guvernamentale pentru trasarea circumscripţiilor uninominale, dar şi președinta CEC, Alina Russu, au sugerat că numărul de circumscripţii ar fi insuficient pentru cei peste 805 de mii de alegători câţi s-ar afla acum peste hotare.

Acordarea diasporei, în baza circumscripţiilor create, trei mandate de deputat este unul dintre cele mai criticate aspecte. După ce ieri socialiștii şi președinția au respins harta electorală inclusiv pentru că diasporei nu i s-a oferit un număr „suficient şi relevant” de mandate, astăzi critici similare au fost formulate şi de PAS. Lidera formaţiunii, Maia Sandu, a afirmat că circumscripţiile au fost trasate așa încât să avantajeze PDM și PSRM, formaţiuni care au adoptat în luna iunie trecerea la sistemul electoral mixt. Maia Sandu, care a refuzat să-şi delege reprezentanţi în comisia care a trasat circumscripţiile, a criticat în special faptul că, din cele 51 de circumscripții uninominale, diasporei occidentale, inclusiv celei din SUA şi Canada îi revin numai două, în vreme ce regiunii transnistrene și spațiului estic – trei. Alegătorii din străinătate sunt discriminaţi, a spus membru PAS, Sergiu Litvinenco:

„Votul unui cetăţean care locuieşte în Republica Italiană va avea o pondere de 9 ori mai mică, decât votul unui cetăţean al Republicii Moldova care locuieşte în Federaţia Rusă. Un alt exemplu legat de puterea electorală diferită dintre cei din diaspora şi cei care locuiesc în stânga Nistrului, votul unui cetăţean care locuieşte în Italia va avea o pondere de 15 ori mai mică decât votul unui cetăţean care locuieşte în stânga Nistrului.”

Cum este văzută în diaspora decizia luată la Chişinău? Am reuşit să discut cu două moldovence, una stabilită în Moscova şi cealaltă în Barcelona. Ambele au deplâns faptul că diaspora va obţine doar trei mandate de deputat în viitorul Parlament.

Anastasia Condruc, stabilită de peste trei ani în Spania este una dintre fondatoarele comunităţii Adoptă un vot:

„Din păcate, este o mişcare la care ne-am aşteptat. Atunci când s-a insistat atât de mult pe schimbarea sistemului electoral, noi am înţeles că e o încercare de a diminua șansele şi vocea diasporei. Cred că apariţia grupului Adoptă un vot în urmă cu fix un an şi mobilizarea care a avut loc i-a speriat pe cei de acasă, i-a făcut să le fie frică. Aceşti trei parlamentari pe care i-a primit diaspora e o ruşine, o palmă adusă celor care muncesc ani de zile ca să trimită bani acasă şi celor pe a căror bani există Moldova, de fapt.”

Anastasia Condruc spune că nu vede cum la modul practic o singură persoană ar putea reprezenta în parlament toţi moldovenii din Italia, Franţa, Spania, Olanda şi celelalte state europene:

Acest sistem electoral prezintă doar dezavantaje pentru noi. Deja se vehiculează numele unor viitori potenţiali candidaţi

„Cred că guvernul are deja câţiva oameni pe care i-a ochit şi care o să candideze din partea diasporei sau chiar dacă o să se găsească cineva în diaspora care o să vrea să candideze, o singură persoană este foarte uşor de corupt. Acest sistem electoral prezintă doar dezavantaje pentru noi. Deja se vehiculează numele unor viitori potenţiali candidaţi, mai cu seamă după ce Biroul pentru relaţii cu diaspora a creat un soi de grupuri de excelenţă încercând astfel să scoată în evidenţă unii oameni din diaspora care sunt favorabili guvernării de la Chişinău sau care cel puţin nu o critică vehement.”

Dar iată ce mi-a spus Mariana Nichifor aflată de şase ani la Moscova:

Nu e o decizie practică, întrucât nu văd cum toţi cetăţenii moldoveni stabiliţi în Est vor putea alege o singură persoană

„Decizia de a oferi doar trei mandate diasporei este un non-sens. E o decizie eronată în contextul în care peste hotare sunt peste 800 de mii de cetăţeni moldoveni. Nu e o decizie practică, întrucât nu văd cum toţi cetăţenii moldoveni stabiliţi în Est vor putea alege o singură persoană. Guvernanţii ne încalcă dreptul de a alege şi de a fi aleşi. Cred că este vorba şi de lipsa de transparenţă a activităţii comisiei care a trasat aceste circumscripţii.”

Cum s-a ajuns la trei circumscripţii în străinătate? Prin metoda excluderii, observă unii experţi. Comisia care a trasat circumscripţiile urma să ia în mod prioritar o decizie referitoare la diaspora, dar pentru că discuțiile s-au împotmolit s-a decis trasarea mai întâi a circumscripţiilor în interiorul Republicii Moldova, 46 la număr. Din cele cinci rămase, două au fost alocate celor 225 de mii de alegători din regiunea transnistreană şi trei – celor peste 800 de mii de alegători din diaspora.

Asociaţia Promo-Lex, specializată în monitorizarea campaniilor electorale, a calculat recent că pentru a asigura reprezentativitate în afara ţării trebuiau create şase circumscripţii, adică dublu faţă de cât a decis comisia. Calcule experţilor s-au bazat pe numărul celor emigraţi şi pe rata participării lor la ultimul scrutin, cel prezidenţial, la care s-a înregistrat o mobilizare fără precedent a alegătorilor din diaspora.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG