Linkuri accesibilitate

Sabina Fati: „România trebuie să-și construiască propria ei apărare, propria ei securitate, până să vină, la nevoie, forțele NATO să o apere”


Generalul Philip Breedlove în vizită la poligonul de la Bulboaca

Un interviu cu corespondenta Europei Libere la București.

Generalul american Philip Breedlove, care a supervizat schimbări radicale la NATO pentru a face faţă noii ameninţări reprezentate de Rusia, a avertizat recent România că ar trebui să înţeleagă că „apărarea începe acasă”. Fostul comandant al forțelor NATO din Europa a mai spus, participând la o conferinţă organizata de think-tank-ul romanesc Strategikon, că alături de celelalte state din regiunea Mării Negre România s-ar afla într-o „vecinătate provocatoare” cu Crimeea, în care Rusia a creat o platformă impresionantă de proiectare a puterii atât pe timp de pace, cât şi pe timp de război. Care sunt reacţiile din România la avertismentul fostului şef de la NATO? Am întrebat-o pe corespondenta Europei Libere la Bucureşti.

Sabina Fati
Sabina Fati

Sabina Fati: „Sigur că România se gândește de mai multă vreme la propriile ei forțe militare și prima mișcare pe care a putut s-o facă a fost să îndeplinească promisiunea făcută la summit-ul NATO în Irlanda, cea de a mări participarea la bugetul armatei până la doi la sută din produsul intern brut. E posibil să nu fie suficientă această mărire, mai cu seamă că o parte semnificativă din acest buget se cheltuiește pentru militarii români aflați în străinătate, care încă mai sunt în Afganistan sau chiar în Balcani, sau în Africa.

Sigur există mult armament care e oarecum demodat, multe din echipamentele militare provin de pe vremea comunismului, sunt modele sovietice, puține au fost reșapate, nu avem destule tancuri, nu avem destule vase militare, nu avem destule avioane, elicoptere.

Dar uitându-ne în jurul României, poate cu excepția Ucrainei și sigur a Turciei, România stă din punct de vedere militar foarte bine. A început construcția unei fabrici de elicoptere lângă Brașov, unde e posibil să se producă elicoptere militare; au fost cumpărate mai multe avioane de luptă, e adevărat second hand, dar refăcute; și România se bazează în mare măsură sigur și pe aliați, principalul ei aliat strategic fiind Statele Unite.

La baza militară de la Deveselu
La baza militară de la Deveselu

Există două baze militare în România: cea de la Deveselu, unde e amplasat scutul antirachetă, și cea de la Kogălniceanu, de lângă Constanța, deci aproape de Marea Neagră. La NATO, România e destul de lăudată pentru performantele ei, dar, întra-adevăr, cum zicea cineva la un moment dat, dacă Rusia ar vrea să invadeze România, nu i-ar trebui foarte mult să cucerească granița. E puțin probabil să se întâmple acest lucru, cu toate că Breedlove vorbește despre agresiunea Rusiei și despre puterea ei de a-și proiecta în afară forța militară.

Chiar într-o audiere în Senat, la Washington, Breedlove îi avertiza pe senatorii americanii că Rusia își continuă efortul de modernizare a armatei și că acțiunile recente din Ucraina și Siria demonstrează o creștere alarmantă a forțelor excepționale de care dispune. Rusia a petrecut ultimii 20 de ani analizând operațiunile militare ale Statelor Unite şi stabilind o nouă doctrină și structură de forțe care să contracareze forțele Statelor Unite și NATO; asta le spunea Breedlove congresmanilor americani, încercând să-i convingă să multiplice forța americană din Europa. Să ne amintim că în perioada Războiului Rece în Europa staționau un milion de militari americani în operațiuni, iar astăzi sunt puțin mai mult de 60 de mii.”

Europa Liberă: Se simte România, vorbesc acuma de percepția care există la nivelul Ministerului Apărării, la nivelul structurilor de apărare şi de securitate, se simte România mai vulnerabilă după ce Crimeea, așa cum se pare, a fost militarizată de Rusia, și, pe de altă parte,se simte România mai apărată după aceste măsuri de reasigurare în flancul estic, care au vizat și măsură substanțială România?

Sabina Fati: „Trebuie spus că România nu se simte vulnerabilă cel puțin din două puncte de vedere: în primul rând, pentru că avem acest scut antirachetă la Deveselu și, în al doilea rând, pentru că există baza militară americană de la Kogălniceanu. Cu toate că între Sevastopol, blocul cel mai militarizat din Crimeea, și Constanța sunt probabil ceva mai mult de 200 de km, dar nu foarte mult. România nu resimte totuşi acest pericol.

Sigur, există declarații făcute de experți ruși, de generali ruși, chiar înainte de a prelua Crimeea, care spuneau că prin Novorosiisk, Rusia poate continua intrarea în Marea Neagră dinspre strâmtori. Nu e cazul să existe alarmări, dar pe de altă parte, sigur, americanii au spus de mai multe ori aici la București: România trebuie să-și construiască propria ei apărare, propria ei securitate, pentru că dacă s-ar întâmpla ceva până ar veni americanii și forțele NATO să o apere, România trebuie să reziste singură. Sigur asta este un exercițiu imaginar: cât timp ar rezista armata României singură în fața unei invazii rusești, improbabilă din punctul meu de vedere. Și la această întrebare, la această problemă unii au răspuns că trei ore, alții au răspuns două zile. Oricum, capacitatea de apărare nu este foarte mare, însă e puțin probabil ca Rusia să atace România.

Actualul spațiu al României nu a fost niciodată parte a Rusiei. Rusia nu a avut niciodată protectorat în România, deci nu ar avea niciun fel de baze, nici istorice, nici tradiționale, nici militare, să atace România. E o spaimă față de ruși care cumva vine tot din istorie în România, dar nu se pune acum problema, nu există o panică, nici la nivelul oficialităților, și nici la nivelul populației, că e posibil ca rușii să atace, nu. De ce s-ar confrunta Rusia cu o țara NATO de dimensiunea României? Probabil dacă ar încerca un astfel de experiment, ar face-o în Ţările Baltice, unde fragilitatea e mult mai mare decât aici, cum o și încercat de altfel în Estonia cu atacul cibernetic. Dar în continuare zona aceea e zona cea mai vulnerabilă a NATO și rușii, dacă ar vrea să încerce, ar încerca-o acolo, unde într-un fel există și condiționalități istorice.”

Europa Liberă: Privită din acest punct de vedere, al securității în fața rușilor, Republica Moldova constituie o fragilitate pentru România, ca stat NATO și, prin ea, pentru întregul flanc estic NATO? Moldova, care așa cum se arată lucrurile, nu s-a dumerit încă ce are de făcut în planul securității, nu și-a scris încă strategiile, cel puțin nu și-a adoptat prin Parlament strategiile de securitate, sondajele arată așa cum arată, nemaivorbind de sărăcia armatei.

Sabina Fati: „Breedlove a adus în discuție la un moment dat în fața Comisiei de apărare din Senatul american această chestiune a conflictelor înghețate, pentru că principala vulnerabilitate a Moldovei este Transnistria și, prin transmisivitate, această vulnerabilitate poate să fie în același timp o vulnerabilitate și pentru România, pentru că și Transnistria se află tot la 200 de km de granița României, dacă nu cumva chiar mai aproape. Acolo este punctul cel mai fierbinte, probabil, dar presupun că există o monitorizare a acestui spațiu din partea forțelor de securitate românești, a serviciilor, nu ştiu în ce fel, dar presupun că există o monitorizare a acestui spaţiu.

La fel cum există o monitorizare a spațiului dinspre Marea Neagră, pentru că atunci când România propunea o flotă NATO la Marea Neagră, – acesta era principalul mobil a acelei propuneri - acela de a arăta Rusiei că există o capacitate de apărare serios gândită dinspre aliați. România cu Bulgaria și cu Turcia împreună sigur nu făceau cât face flota Rusiei de la Sevastopol și de la Novorosiisk, dar împreună cu vasele americane, franceze, britanice care traversează permanent, vase militare, care traversează permanent strâmtorile pentru a demonstra Rusiei că Marea Neagră nu e în totalitate ocupată şi un astfel de nucleu aici ar fi putut genera o forță de apărare importantă și o forță care să poată să descurajeze Rusia. În acest moment, însă, lucrurile sunt așa cum spunea generalul Breedlove: întra-adevăr Marea Neagră e o Mare la cheremul Rusiei. Turcia nici nu încearcă să facă nimic, se mulțumește să aibă posibilitatea să închidă sau să deschidă strâmtorile, ceea ce bineînțeles nu e valabil pentru Rusia, pentru că riveranii au propriile lor reguli. Închisul și deschisul strâmtorilor se referă doar la cei din afară. Şi Turcia a demonstrat că poate să închidă strâmtorile chiar și pentru aliatul ei strategic cel mai important - Statele Unite - cum a făcut-o de atâtea ori atunci când Rusia a devenit agresivă, cel puțin în ce privește războiul georgian din anul 2008.”

Europa Liberă: A propos de această idee cu flota la Marea Neagră. Este absolut moartă?

Sabina Fati: „Ideea a fost respinsă într-un mod umilitor de Sofia. Președintele României s-a adus astă vară la Sofia special să semneze un astfel acord, privind înființarea unei flote la Marea Neagră, având în prealabil acordul înalților oficiali NATO, și, când a ajuns acolo, a fost confruntat cu un refuz. Aceasta a fost o umilire la un nivel înalt, cum nu i s-a întâmplat României de multă vreme. Bulgarii, când vorbești cu ei, spun: noi nu vrem această flotă la Marea Neagră pentru că o astfel de flotă ar fi fost condusă de Turcia. Şi date fiind amintirile lor mai recente decât ale României (Turcia a ocupat multă vreme Bulgaria, precum a ocupat sudul și estul României, așa cum știm din istorie), bulgarii au o aversiune mult mai mare față de turci, poate și din cauza minorității turce importante din Bulgaria.

Presupun că discuția poate fi reluată, dar e greu de crezut că mai poate fi dusă la capăt, mai ales că între timp lucrurile s-au complicat destul de mult și în Turcia. Cu reîmpăcarea Erdogan-Putin, situația din Marea Neagră e complicată.”

XS
SM
MD
LG