Linkuri accesibilitate

Natalia Otel Belan: „Businessul trebuie să continue să fie un jucător activ în îmbunătățirea situației economice”


Natalia Otel Belan în studioul Europei Libere la Chișinău

Un interviu cu directoarea-adjunctă pentru Europa, Eurasia și Asia de Sud, la Centrul pentru Întreprinderi Private Internaționale (CIPE).

Există o serie de instrumente foarte simple prin care businessul poate să se opună corupţiei, afirmă Natalia Otel Belan, directorul adjunct pentru Europa, Eurasia și Asia de Sud, la Centrul pentru Întreprinderi Private Internaționale (CIPE), organizaţie neguvernamentală americană care dezvoltă de mai mulţi ani în R. Moldova proiecte de abilitare a businessului moldovean. Experta a descris aceste intrumente într-un interviu cu Europa Liberă.

În dialog cu Natalia Otel Belan, directoare-adjunctă CIPE
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:11:28 0:00
Link direct

Natalia Otel Belan: „Desigur, corupția are două părți – partea de cerere și partea de ofertă. În cazul nostru foarte des se întâmplă că guvernarea este cea cu cererea, iar cei din societate, în special din sectorul de afaceri, din sectorul de business, sunt cei care sunt foarte des nevoiți să ofere mită sau alte transferuri, foarte des nelegale, pentru a rezolva unele probleme, unele riscuri cu care se confruntă.

De fapt, businessul foarte des nimerește în aceste situații și nu din cauza că dorește să se confrunte cu situații de risc de corupție. Cel mai des cei din business sunt participanți „nedoritori” – ei sunt nevoiți să găsească o soluție la o problemă și foarte des această soluție înseamnă o mită sau altă formă de a rezolva mai repede această situație.

Experiența noastră arată că businessul poate să se opună acestor riscuri. Și sunt un șir de instrumente pe care Moldova le poate aplica și pe care businessul din Moldova le poate folosi ca să combată aceste riscuri și să se protejeze. Aceste riscuri sunt instrumente de conformitate, de anticorupție, elaborate de Organizația Internațională pentru Standarde, ISO 37001. Sunt unele standarde mult mai simple pe care businessul le poate aplica, dar care au același efect – apărarea de corupție.”

Europa Liberă: Ne-ați putea da niște exemple?

Natalia Otel Belan: „Aceste standarde includ elemente relativ simple. Unul dintre elemente este evaluarea riscurilor. O companie trebuie să aibă o înțelegere foarte clară care dintre tranzacțiile acestor companii sau dintre relațiile companiei cu administrația de stat pot crea riscuri de corupție. Și majoritatea companiilor știu care sunt acestea. Dar aceste riscuri trebuie documentate.

Un alt element este că în baza acestei evaluări a riscurilor se elaborează un cod de conduită pentru toți angajații, inclusiv pentru Consiliul director – se începe cu structura cea mai înaltă în companie, până la toți angajații din companie. Aceștia trebuie să înțeleagă care sunt riscurile și care sunt procedurile de raportare, de documentare a acestor riscuri și de remediere, ce poate face fiecare angajat.

Este un sistem relativ simplu, dar faptul că acest sistem există în Moldova nu este foarte cunoscut. Și noi suntem foarte încântați să vedem că de fapt businessul în Moldova începe câte puțin să ceară și să înțeleagă că este nevoie să adopte aceste standarde.

În ultimii doi ani organizația noastră a creat un parteneriat cu un șir de asociații și camere de comerț din Republica Moldova, peste 30 de organizații, care s-au unit ca să evalueze riscurile-cheie cu care se confruntă businessul mic și mijlociu. Au elaborat un șir de recomandări către guvernanți pentru a diminua aceste riscuri, aceste dificultăți de corupție. Printre aceste priorități este îmbunătățirea sistemului de achiziții publice – nu atât partea legislativă, cât implementarea acestei legislații și îmbunătățirea sistemului de controale. Controalele de obicei sunt printre riscurile cele mai mari de corupție.

Noi am adus metodologia de analiză – o analiză sistemică, adică nu o analiză a tranzacțiilor, ceea cu ce se confruntă businessul zi de zi, ci o analiză a sistemului, a faptului unde sunt acele dificultăți, acele lacune în sistem. Dacă e de comparat Moldova cu alte țări, businessul a înțeles că are un rol de a combate corupția, de a se proteja de riscurile de corupție și a pregăti un document de propuneri cu reforme foarte concrete.

Și ce este interesant pentru noi este faptul că de obicei în țările din această regiune, în țările post-socialiste, factorii care determină autoritățile să facă reforme foarte des sunt organizațiile internaționale. Și pe noi ne bucură foarte mult să vedem că businessul din Moldova se organizează, a creat această platformă comună și creează acest dialog cu guvernanții pe probleme de corupție.”

Europa Liberă: Businessul care a rămas, probabil vreți să spuneți, pentru că date din anul trecut au arătat că sunt mii de companii care și-au închis ușile.

Natalia Otel Belan: „Într-adevăr, este o realitate foarte tristă pe care noi o aflăm. Dar cei care rămân încearcă să se consolideze și să lupte, să-și apere afacerile.

Într-adevăr, noi auzim lucrul acesta de la mai multe asociații – faptul că multe companii din diferite sectoare se închid și proprietarii, angajații, cu părere de rău, pleacă peste hotare. Este o realitate într-adevăr foarte tristă, dar noi oricum încercăm să-i susținem pe cei care încă mai au această motivație, mai au această dorință și au și un element de optimism, că încă e posibil ceva de schimbat.”

Europa Liberă: Dacă v-aș întreba cum vedeți dumneavoastră motivele acestei situații?

Natalia Otel Belan: „Cea mai mare problemă este corupția. Corupția are un efect foarte răspândit.”

Europa Liberă: Și ce se poate face în situația aceasta?

Natalia Otel Belan: „Businessul trebuie să continue să fie un jucător activ în îmbunătățirea situației economice. Și rolul lui este nu doar să-și mențină afacerea și să o crească, să lupte zi de zi cu toate riscurile cu care se confruntă. Rolul lui este să consolideze această poziție a businessului, să comunice, să creeze acest canal și să determine aceste schimbări.

Natalia Otel Belan
Natalia Otel Belan

Schimbările nu pot să se întâmple numai de sus în jos. Este foarte important ca societatea civilă, cetățenii, businessul să fie cât mai activi în promovarea acestor schimbări. Businessul trebuie să fie foarte hotărât pe pozițiile sale, să insiste pe schimbările pe care le dorește și să împingă politicienii să răspundă la aceste doleanțe a societății civile, a sectorului privat, a businessului pentru a îmbunătăți cadrul mediului de afaceri, dar și pentru a crește economia.”

Europa Liberă: De ce ar face-o dacă e mai ușor, poate, să se împrietenească cu un politician?

Natalia Otel Belan: „Prietenia aceasta e de foarte scurtă durată. Politicienii în Moldova, ca și în oricare altă țară, vin și pleacă. Un întreprinzător adevărat, când își creează un business, nu-l creează pentru o perioadă scurtă. El își creează acest business pentru că are o viziune, are un vis pe care vrea să-l îndeplinească.

Întreprinzătorul este cel care are o idee și vrea să o implementeze. Un întreprinzător adevărat are un interes de lungă durată și atunci el înțelege că această afiliere cu un politician, poate creează beneficii pe moment, dar poate să creeze și riscuri, pentru că valurile politice vin și pleacă – astăzi este o mișcare politică la putere, iar peste câțiva ani, ața cum vedem în orice țară, inclusiv în Moldova, puterea politică se schimbă. Acesta este ciclul politic natural.

Și eu cred că foarte mulți întreprinzători adevărați realizează lucrul acesta. Și pentru noi, lucrând cu asociațiile de afaceri din Republica Moldova în ultimii 10 ani, este foarte clară această viziune a întreprinzătorilor care țin foarte mult la afacerea lor, țin la locurile de muncă pe care le-au creat, țin la comunitățile pe care le-au creat în jurul afacerilor lor. Și eu cred că există această pătură sănătoasă – ea este foarte mică, dar există – a businessului din Moldova.”

Europa Liberă: Da, dar pătura cea mai mare este probabil cea despre care auzim mereu că interesul ei este nu să-și păstreze locurile de muncă pe care le-a creat, sau să adică un vis la realizare, ci să scoată cât mai mulți bani în cât mai mult timp posibil. Ce facem cu asta?

Natalia Otel Belan: „Aceștia nu sunt întreprinzători, businessmani adevărați. Ei sunt oportuniști – persoane care se folosesc de moment să facă acești bani. Pentru că scopul unui întreprinzător adevărat este nu doar de a face profit, ci profitul este unul dintre scopuri. Alte scopuri sunt și crearea locurilor de muncă, și îmbunătățirea situației comunității, a societății. Pentru că până la urmă oricare business creează un bun sau un serviciu comunității, societății, de care societatea are nevoie. Și doamnele-întreprinzătoare care își doresc într-adevăr să-și dezvolte afacerea nu se afiliază, sau nu-și doresc aceste afilieri, pentru că ele cu costuri.”

Europa Liberă: Pe finalul discuției noastre aș vrea să vă adresați cu un mesaj pentru antreprenorii din Republica Moldova, care o duc foarte greu, precum și cu un mesaj către Guvern.

Natalia Otel Belan: „Întreprinzătorii din Moldova trebuie să realizeze că de fapt ei au putere de decizie și ei trebuie să o utilizeze. Această putere este în efort comun. Un întreprinzător singur nu poate să schimbe situația, nu poate să schimbe legislația sau să îmbunătățească mediul de afaceri. Dar dacă întreprinzătorii își unesc eforturile și își unesc această viziune de a îmbunătăți țara, atunci ei pot să obțină mult mai multe rezultate – prin advocacy, prin promovarea recomandărilor de îmbunătățire a legislației, prin promovarea recomandărilor de îmbunătățire a implementării acestei legislații, dar și prin implementarea pro-activă a acestor standarde internaționale de anticorupție despre care am vorbit. Deci, ei trebuie să realizeze că într-adevăr au această putere de schimbare.

Referitor la guvernanți. Pentru guvernanți am un mesaj relativ simplu. Aș vrea ca guvernanții într-adevăr să fie deschiși la recomandările, doleanțele businessului din Moldova și la doleanțele societății din Moldova. Deci, ei trebuie să răspundă la necesitățile cetățenilor. Foarte des, guvernanții se axează pe aceste condiționalități care sunt propuse de organizațiile internaționale, cum ar fi Banca Mondială, Fondul Monetar și așa mai departe, însă aceste recomandări de schimbare trebuie să răspundă la necesitățile societății în primul rând.”

XS
SM
MD
LG