Morți și proteste în masă: Blocada din Nagorno-Karabah se înăsprește

După ce Azerbaidjanul și-a întărit blocada din Nagorno-Karabah și după ce doi copii de etnie armeană au murit, localnicii spun că situația a atins un punct critic.
„Nu vreau să par patetic, dar tot ce am în bucătărie în acest moment este niște hrișcă”, spune jurnalistul Marut Vanian, care a împărtășit cu RFE/RL fotografii din apartamentul său din Nagorno-Karabah, realizate la 18 iulie.

Vanian este unul dintre cei peste 100 de mii de etnici armeni care se află efectiv sub asediu în regiunea separatistă Nagorno-Karabah, recunoscută la nivel internațional ca parte a Azerbaidjanului, dar populată preponderent de etnici armeni.

Izolarea regiunii impusă din decembrie a fost intensificată dramatic de Baku în ultima lună, împingând regiunea în pragul unei (noi) crize umanitare masive.

Gazul a fost oprit și, din 15 iunie, nicio aprovizionare nu este permisă peste un punct de control pe care Azerbaidjanul l-a instalat recent pe coridorul Lacin, drumul principal care leagă Nagorno-Karabah de Armenia.

Anterior, Comitetului Internațional al Crucii Roșii (CICR) i se permitea să aducă unele bunuri esențiale și să transporte pacienți grav bolnavi prin blocadă.

Baku a justificat închiderea drumului prin faptul că au fost descoperite „diverse mărfuri de contrabandă", inclusiv telefoane mobile, țigări și benzină, în vehiculele Crucii Roșii care veneau din Armenia.

Într-o declarație, organizația de sprijin umanitar e a răspuns că „niciun material neautorizat nu a fost găsit în niciun vehicul aparținând CICR”, dar a adăugat: „regretăm că, fără știrea noastră, patru șoferi angajați pe bază de contract au încercat să transporte niște bunuri comerciale în propriile lor vehicule, care afișau temporar emblema CICR”.

„Ultima săptămână a fost cea mai dificilă perioadă a blocadei”, spune Vanian. „În supermarketuri nu există decât alcool, iar micile afaceri și magazinele pur și simplu s-au închis și [proprietarii] au plecat acasă.”

„Pâinea, care ar trebui să fie pe masa fiecărui armean de trei ori pe zi, este greu de cumpărat. Trebuie să stai la coadă ore întregi în fața brutăriei pentru a cumpăra două pâini.”

La 8 iulie, cadavrele a doi copii au fost descoperite în interiorul unei mașini în nordul Nagorno-Karabah, după ce mama lor singură a plecat pe jos până într-un oraș din apropiere pentru a primi cota de ulei de gătit și zahăr. Se pare că cei doi copii - o fetiță în vârstă de 6 ani și fratele ei de 3 ani - au plecat în căutarea mamei lor înainte de a se refugia într-o mașină descuiată în timpul serii fierbinți de vară. Cauza morții lor în interiorul vehiculului nu a fost încă stabilită.

La un miting organizat la Stepanakert pe 14 iulie, mii de oameni s-au adunat pentru a protesta împotriva blocadei, pe fondul unui sentiment de disperare tot mai mare. „Ce mai așteptați?”, a întrebat retoric un vorbitor comunitatea internațională în timpul mitingului. „Trebuie să vedeți cadavre în această piață în fiecare zi înainte de a avea o reacție?”

Autoritățile de la Baku consideră că guvernul de facto din Nagorno-Karabah este un ocupant ilegal al teritoriului său recunoscut internațional și a cerut conducerii de la Stepanakert să demisioneze.

Azerbaidjanul afirmă că armenii din regiunea muntoasă vor beneficia de drepturile tuturor celorlalți cetățeni azeri, dacă Baku va prelua controlul. Însă mai multe crime brutale comise de etnici armeni, atribuite soldaților azeri, i-au făcut pe unii observatori să se teamă de ce este mai rău, dacă Baku va prelua controlul asupra regiunii.

Vanian spune că armenii din Karabakh nu vorbesc încă deschis despre plecarea din regiune în Armenia, „dar mulți înțeleg că nu pot avea grijă de un copil în astfel de condiții. La urma urmei, copiii au nevoie de vitamine și de o viață fericită”. Dar, spune jurnalistul, „alții spun că sunt pregătiți să mănânce doar iarbă, atâta timp cât trăiesc în propriile case, atâta timp cât nu este război”, în speranța că situația poate fi rezolvată.

Președintele de facto al Nagorno-Karabahului, Araiik Harutiunian, a declarat la 17 iulie, folosind denumirea armeană a regiunii, că, „dacă situația pentru populația din Artsah nu revine la un curs ceva mai stabil și normal în decurs de o săptămână, cu ajutorul intervenției internaționale, vom recurge la acțiuni mai dure atât în Artsah, cât și în afara acesteia". Nu este clar ce acțiuni are în vedere oficialul.