Linkuri accesibilitate

Monica Macovei: „Noi, în România, avem o Curte Constituțională care nu e constituțională”


Monica Macovei

Un interviu cu europarlamentara română despre revocarea procuroarei-șefe a DNA, Laura Codruța Kövesi.

Europarlamentara Monica Macovei în dialog cu Oana Serafim
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:21:19 0:00
Link direct

Europa Liberă: Cum vedeți evoluțiile de astăzi de la București – revocarea doamnei Kövesi, modul în care a fost făcută?

Monica Macovei: „A fost un șoc pentru toată lumea sau pentru cei mai mulți, nu pentru președintele Iohannis. Mai ales după ce a spus de multe ori că nu sunt motive de a fi revocată, că este mulțumit de activitatea DNA ș.a.m.d. Și acum ne trezim cu o declarație făcută de purtătorul de cuvânt, președintele nici măcar nu a venit într-o conferință de presă să explice motivele pentru care o revocă și să facă, repet, conferință de presă și să răspundă la întrebările presei, și nu declarații de presă, dar astăzi nici n-a făcut măcar o declarație de presă. Astăzi a dat un simplu comunicat printr-un purtător de cuvânt.

Or, s-o revoci pe doamna Kövesi, procurorul-șef al DNA de cinci ani de zile, cu rezultate excepționale, care este invitată acum luna trecută să vorbească la Consiliul de Securitate al ONU, s-o dai afară în felul ăsta, s-o revoci în felul acesta mi se pare inadmisibil și desigur arată mai multe lucruri, că adică sunt niște legături cu partidele aflate la putere, pentru că eu nu-mi explic altfel.”

Europa Liberă: Dna Kövesi spunea că această decizie este ilegală. Puteți să îmi dați mai multe amănunte?

Monica Macovei: „Da, dna Kövesi spune în conferință, ea a făcut o conferință de presă, a avut această îndrăzneală. CSM i-a dat un aviz negativ și ea a dovedit în numele DNA în fața Secției de Procurori a CSM că propunerile de revocare nu sunt reale și o parte au fost neîntemeiate. Vă aduc aminte că între propunerile de revocare ale ministrului Justiției, Tudorel Toader, „marele” doctor în drept, este că a dat interviuri la BBC și la Euronews în care a explicat modificările la legile penale. Cine să le explice dacă nu procurorii care lucrează cu Codurile? Și spunea tot așa în cererea de evocare că „instituția merge, managementul e bun”…

Și atunci întrebarea e: Dar atunci care e problema cu dna Kövesi și de ce propuneți revocarea? Și în cele 35 sau 34 de pagini pe care le-a scris Tudorel Toader când a cerut revocarea dnei Kövesi, în ciuda avizului negativ al CSM, a scris mai mult despre el, așa cum a făcut și în acea declarație de presă – cine e el, ce a făcut în viață ș.a.m.d.

Dar sigur că mai sunt probleme – s-au votat modificările la Codul Penal și la Codul de Procedură Penală și la legile justiției. Primele la legile justiției, care, practic, subordonează procurorii-șefi față de ministrul Justiției; dar eu aș merge pe ceea ce am și scris astăzi, pe decizia Curții Constituționale, pentru că foarte multă lume a căzut în această plasă și spune: „Trebuie respectate deciziile Curții

În România avem o Curte Constituțională care nu e constituțională și asta se întâmpla tot în urma unei decizii a Curții Constituționale din 20 martie 2018...

Constituționale”. Da, trebuie respectate deciziile Curții Constituționale, numai că decizia Curții Constituționale din România, care practic a dispus în mod explicit ca președintele s-o revoce pe Laura Codruța Kövesi în acel moment nu era constituțională.

Deci, noi în România avem o Curte Constituțională care nu e constituțională și asta se întâmpla tot în urma unei decizii a Curții Constituționale din 20 martie 2018, prin care s-a spus foarte clar că, dacă mandatul unui judecător al Curții Constituționale depășește nouă ani de zile în total, chiar dacă a făcut resturi de mandat, acest judecător nu mai poate fi judecător la Curtea Constituțională. Și e vorba de dl Lăzăroiu, care este unul dintre judecătorii de la Curtea Constituțională, care a depășit cei nouă ani de mandat și care în continuare este la Curtea Constituțională. O situație incredibilă, nu știu în ce democrație s-ar întâmpla asta. Deci, dl Lăzăroiu a trecut de cei nouă ani de mandat prevăzuți de Constituție în mod imperativ, nu are voie la nicio prelungire și stă în continuare la Curtea Constituțională. Or, dl Lăzăroiu exact în această situație, după ce s-a constatat că a depășit cei nouă ani de mandat, este unul din cei care au votat acea decizie a Curții, care îi spune președintelui că trebuie s-o revoce pe dna Kövesi.

Deci, o Curte Constituțională care e formată, potrivit Constituției, din nouă judecători și fiecare are nouă ani de mandat, dar e dată practic de opt judecători care sunt legali și constituționali, nu e valabilă. Dar nicio decizie a Curții Constituționale de atunci încoace nu e valabilă și

Statul de drept înseamnă respectarea Constituției și a legilor, dar Constituția nu cere să respecți deciziile unei instituții care funcționează neconstituțional..

vorbim din 20 martie, adică statul de drept nu înseamnă respectarea oricărei decizii. În primul rând, statul de drept înseamnă respectarea Constituției și a legilor, dar Constituția nu cere să respecți deciziile unei instituții care funcționează neconstituțional, chiar dacă asta este chiar Curtea Constituțională din România. Deci, se respectă Constituția în primul rând, nu deciziile unei instituții care, uite, funcționează neconstituțional. Deci, e simplu – respectăm Constituția, care spune: Curtea funcționează numai cu nouă judecători, nu cu opt, nu cu șapte, nu cu șase, numai cu nouă și fiecare trebuie să aibă nouă ani de mandat și nu mai mult. Or, respectăm Constituția care spune asta sau decizia Curții care din 20 martie 2018 ia decizi în opt judecători, nu în nouă, pentru că dl Lăzăroiu a depășit mandatul de nouă ani. Deci, inclusiv această decizie, repet, prin care se dispune revocarea dnei Kövesi este una neconstituțională, dată practic de opt judecători, și nu nouă, contrară Constituției.”

„Sistemul judiciar trece printr-un moment dificil”

Europa Liberă: Aș vrea să revenim și să vorbim puțin și de momentul în care a avut loc această decizie. Dna Kövesi spunea: „Sistemul judiciar trece printr-un moment dificil”. Oare cuvântul dificil este cel mai bun? Dvs. ce cuvânt ați folosi?

Monica Macovei: „Sigur că dânsa este rezervată, diplomată, dar curajoasă, pentru că a rezistat la toate mizeriile la care a fost supusă

Este vorba, practic, de o lovitură de stat dată împotriva justiției...

și ea și instituția în ultimii ani. Eu aș comenta mai dur acest lucru – este vorba, practic, de o lovitură de stat dată împotriva justiției și o să spun patru elemente: se modifică legile, toate cele trei legi ale justiției într-un timp foarte scurt și fără consultare publică, prin care se subordonează procurorii ministrului Justiției și în fine alte modificări.

Doi: se modifică, se adoptă de către Parlament modificări la Codul de Procedură Penală, prin care practic anchetele sunt imposibile și pot să vă dau exemple.

Trei: se modifică Codul Penal în două zile și trece și prin comisii și prin plen, prin care iarăși sunt ajutați condamnații în fond, cercetații, anchetații, cei inculpați în curs de judecată. Deci, toate acestea se

Nu poți să iei o decizie în opt judecători, când Constituția prevede nouă judecători...

întâmplă, plus acum revocarea dnei Kövesi, repet, ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale, care nu era constituțională. Deci nu poți să iei o decizie în opt judecători, când Constituția prevede nouă judecători. E simplu! Toate aceste patru lucruri, cel puțin, pe mine mă fac să spun că e o lovitură de stat împotriva justiției și practic împotriva statului de drept.

Este un dezastru național și este un act de trădare națională pentru cei care au participat la asta. Și mă refer, în primul rând, la coaliția de guvernare. Avem PSD, ALDE și UDMR, care au votat modificări la Codul de procedură penală în câteva zile și apoi PSD și ALDE, care au votat modificări la Codul pPnal; acolo UDMR s-au abținut, adică s-au ascuns așa, un pic. Deci, aici suntem și intrăm într-o situație foarte grea, foarte grea.”

Europa Liberă: Ar fi existat și o altă soluție pentru președintele Iohannis? Cum ați văzut Dvs. evitarea acestui moment?

Monica Macovei: „Sigur că da. Din clipa în care s-a publicat în „Monitorul Oficial”, dacă nu știa dinainte, adică la începutul lui mai 2018 acea decizie a Curții Constituționale, prin care practic dl Lăzăroiu, unul din judecătorii Curții Constituționale, este în afara mandatului de nouă ani de zile, deci practic nu mai e judecător la Curte, chiar dacă stă acolo și judecă și votează, dar constituțional nu mai este. Deci, președintele a doua zi trebuia să trimită o scrisoare în care să numească un altul în locul dlui Lăzăroiu. De ce președintele? Pentru că dl Lăzăroiu, de exemplu, a fost numit de dl Băsescu, deci intră în cota de trei numiți de președinte. Ca să știe toată lumea –

Curtea Constituțională din România e compusă din nouă membri, trei numiți de Camera Deputaților, trei de Senat și trei de președinte. Or, dacă a depășit mandatul dlui Lăzăroiu, care a fost numit de președintele Băsescu, președintele Iohannis trebuia să numească pe altcineva. N-a făcut-o. Nu știu de ce n-a făcut-o, dar faptul că n-a făcut-o nu înseamnă că dl Lăzăroiu stă constituțional acolo, nu înseamnă că decizia care îl obligă pe dl Iohannis s-o revoce pe Kövesi e constituțională. Nu e! O decizie în opt judecători, în loc de nouă cât prevede Constituția, nu e constituțională. Și deci noi respectăm Constituția, în primul rând, asta spun, nu o decizie constituțională.”

Câteva exemple de modificări, de ce sunt atât de rele și de ce sunt lovitură de stat

Europa Liberă: A Curții Constituționale…

Monica Macovei: „Aș vrea să vă dau câteva exemple de modificări să înțeleagă ascultătorii de ce sunt atât de rele și de ce sunt lovitură de stat și că e o lovitură împotriva justiției și a statului de drept. De exemplu, la Codul de Procedură Penală se prevede numai un an pentru investigațiile penale. Deci, dacă nu termini investigația, ancheta într-un an de zile, trebuie să închizi dosarul. Practic prescripția care este mult mai mare în Codul Penal, nu e nelimitată, dar e mult mai mare, nu e un an în niciun caz, practic este modificată indirect, dar clar de această prevedere. Sunt dosare complexe, de fraudă, de spălare de bani, unde trebuie să verifici circuite financiare, trafic de droguri, de armament, persoane ș.a.m.d. până și omorurile, dar ce prinzi criminalul într-un an de zile? Cele mai multe se prind după ani de zile și omorul era și imprescriptibil, potrivit Codului Penal. Deci, cum să limitezi anchetele la un an de zile? Foarte puține vor mai fi făcute, numai acelea cu furt de găini, probabil și cu dărâmarea de garduri între vecini.

O altă modificare este aruncarea probelor. Deci, dacă obții probe într-o anchetă penală, prin percheziție sau mijloace de supraveghere tehnică, cum sunt înregistrările video sau audio, evident date cu autorizație de la judecător, ele nu pot fi folosite sau atașate acelei investigații decât dacă sunt legate direct de infracțiunea pentru care s-a dat mandat. Ce înseamnă asta? Înseamnă că, dacă eu mă uit, am autorizație să percheziționez calculatorul tău și acolo găsesc și scene de… poate ai filmat un omor sau fotografii de pornografie infantilă ș.a.m.d., atunci eu nu pot să fac nimic cu acele informații.

O altă prevedere – persoana pe care vrei s-o anchetezi trebuie informată. Adică, eu o sun; primesc o plângere de la X că i-a dat mită primarului Y sau ministrului, da? Și ca să verific plângerea eu trebuie să fac cercetări, da? Nu am voie să fac aceste cercetări decât după ce informez persoana despre care se scrie – primarul, ministrul – că ar fi luat șpagă și să-i spun: „Vezi că încep acum o anchetă împotriva ta, adică fac verificări, pentru că am o plângere că ai luat șpagă sau că o să iei șpagă peste o săptămână sau peste o lună”. Ei, ce investigație mai faci după ce dai acest telefon? Eu am luat drept exemplu corupția, dar sunt mult mai multe, adică sunt toate.

Ce înseamnă asta? Asta înseamnă că toate infracțiunile transfrontaliere, care sunt tot mai multe în Europa și în lume – de fraudă, de traficuri, de droguri, de persoane, de armament, de spălare

Atunci când un act se comite în România sau unul din rețeaua respectivă infracțională trece prin România, automat România nu face nimic, nu mai participă la nicio cooperare internațională, transfrontalieră, nici europeană și trebuie să anunțe persoana respectivă...

de bani, de terorism ș.a.m.d. – toate sunt transfrontaliere. Asta înseamnă că, atunci când un act se comite în România sau unul din rețeaua respectivă infracțională trece prin România, automat România nu face nimic, nu mai participă la nicio cooperare internațională, transfrontalieră, nici europeană și trebuie să anunțe persoana respectivă, ceea ce înseamnă că distruge anchetele făcute în orice stat membru. Să spunem că pornești o anchetă de droguri în Olanda și TIR-urile cu droguri traversează toată Europa și vrei să vezi unde ajung. În clipa în care au trecut prin România s-a terminat, fiindcă tu trebuie să informezi șoferul de TIR că tu îl investighezi și pentru ce. Și alte exemple de genul acesta, toate practic opresc anchetele. Noi n-o să mai vedem practic anchete nici în România și nici nu vom putea fi parteneri pe cooperare polițienească și judiciară în Uniunea Europeană.

La Codul Penal aș sublinia că s-a eliminat explicit confiscarea extinsă de la infracțiunea de spălare de bani și de la alte câteva infracțiuni contrar Directivei confiscării și punerii sub sechestru; punerea sub sechestru iarăși e prevăzută contrar Directivei europene de confiscare și punere sub sechestru, se prevede cu totul altceva decât în directivă. Dacă partea în numele căreia am transferat banii că mi-e frică să nu-mi fie luați, dacă sunt controlat, atunci dacă partea a știut când i-ai dat bunul sau banii că tu de fapt vrei să-i ascunzi de confiscare, abia atunci se confiscă, or Directiva confiscării prevede cu totul altceva și spune așa: „Dacă ai donat bunul, se confiscă, că e clar că e vorba de ascunsul unui bun pentru a nu fi confiscat; dacă l-ai vândut sub prețul pieței, iarăși se confiscă, pentru că nu ai niciun motiv să vinzi ceva sub prețul pieței și trei: orice indiciu care arată că înstrăinarea bunului către un membru al familiei sau către altcineva este de fapt un mijloc de a-ți ascunde averea de confiscare”. Or, acum au modificat și au spus: „Numai dacă cel care a luat bunul știa exact că va fi confiscat”. Nu se va putea dovedi asta niciodată și nu-i asta realitatea.

Dar denunțurile? Aici avem și citatul lui Dragnea, care la acea manifestație – cum să-i spun? –, protest organizat de PSD în care au fost aduși din țară toți în București, a spus foarte clar și eu îl citez: „Stop denunțurilor!”. Denunțurile sunt cele practicate în toată lumea în care o persoană este, să spunem, prinsă cu o anumită infracțiune, dacă spune mai departe cine este în lanțul – cum să spun? – ierarhic superior al rețelei de criminalitate, pentru că tu vrei să ajungi la șeful rețelei de criminalitate, atunci sigur că se bucură de niște beneficii. Asta nu înseamnă că nu se duce la închisoare, dar ai nevoie de el și ca martor, pentru că, repet, altfel nu distrugem criminalitatea dacă nu ne ducem la șeful rețelei, nu o distrugem toată. Nu se mai poate face asta. Și denunțurile au dus la foarte multe dosare în România. Denunț nu înseamnă doar că eu scriu că X a luat mită sau că X a făcut o fraudă, în denunț trebuie să indici probe, trebuie să indici tot felul de elemente care să dovedească că-i adevărat și numai dacă se verifică că-i adevărat, beneficiezi de niște avantaje, tocmai ca să fii martor. Cum ar fi reducerea pedepsei, de exemplu, dar numai după ce se verifică, repet, nu este doar o hârtie.

Apoi încă o modificare – victimele toate trebuie să fie audiate în prezența suspectului sau deja urmăritului, anchetatului sau inculpatului, depinde de calitate. Haideți să ne gândim la o victimă a traficului de ființe umane, o femeie sau un copil. Ei vor fi audiați în prezența celui care i-a traficat. Ei, cum au să spună ei adevărul, după ce au fost traficați și cine știe la ce tratamente au fost supuși? Le va fi frică să spună, logic. De asta și victimele traficului, chiar fiind vorba de femei care sunt obligate să se prostitueze, nu constituie prostituție pentru ele, adică ele nu sunt trimise în judecată, tocmai pentru că sunt victime ale traficului și obligate să facă asta. Ei, cum au să spună asta de față cu traficantul și cu cel care le-a obligat să facă asta? Probabil că le-a și bătut, le-a și torturat…”

Europa Liberă: Și cu rețeaua care a rămas în continuare activă?

Monica Macovei: „Și rețeaua, da. Or, toate rețelele rămân, toate rețelele rămân acolo, da. Ce simt oamenii ăia? Adică, hai să ne gândim. Sau rudele unui om omorât… Sigur că sunt amendamente, modificări clare dedicate pentru Dragnea, președintele PSD și care în realitate conduce din spate și Guvernul; e președintele Camerei Deputaților. Iar aici trec la Codul penal. De exemplu, abuzul în serviciu e practic dezincriminat total, ei l-au reformulat, au zis, dar eu vă spun ca jurist că în realitate este total dezincriminat, practic abuzul în serviciu – așa cum este modificat și adoptat de Parlament, ambele camere – spune că „va constitui abuz numai atunci când funcționarul public i-a banii sau obține un folos material sau nematerial, o promovare, orice pentru el sau pentru un membru al familiei”. Până acum, până la această modificare era așa: „Dacă funcționarul public încalcă legea ca să obțină un avantaj pentru el sau pentru altă persoană juridică sau fizică, adică un partid de exemplu sau o persoană fizică, este abuz în serviciu”.

Deci, ai trei variante – pentru tine, pentru tine ca funcționar public, pentru altă persoană juridică, pentru o persoană juridică, ceea ce înseamnă o companie, un partid, orice și o altă persoană fizică. Acum a rămas numai pentru sine, restul nu constituie infracțiune de abuz, ceea ce înseamnă că funcționarul public a luat prin altcineva, să zicem, da? Și dacă vrea să comită o ilegalitate, să încalce legea ca să ajute partidul, care este o persoană juridică, o va face fără nicio sancțiune, cu imunitate. Și iarăși din datele statistice comunicate și de DNA, și de Parchetul General rezultă clar că n-a fost niciun caz de foarte mulți ani de zile în care funcționarul public să fi luat pentru el ceva, să încalce legea ca să ia pentru el ceva, ci totdeauna pentru alții.

Asta îl scapă pe Dragnea din acest dosar în care a fost deja condamnat la patru ani închisoare în fond și urmează apelul, dar a fost condamnat pentru angajările fictive, în care el a dat dispoziție, asta rezultă din hotărârea de condamnare în fond, nu-i definitivă, repet, dar rezultă că el ar fi dat dispoziție ca anumite persoane să fie angajate undeva, la o școală. În fine, funcționarul acela public a încălcat legea, pentru că i-a spus Dragnea, nu pentru că avea el vreun avantaj. Asta ca să înțelegem de ce această modificare. Și acum să vă mai spun ceva.

De ce am zis că e discriminată total și că noi nu vom avea abuz în serviciu, contrar Convenției de la Merida împotriva corupției, care prevede această infracțiune, pentru că atunci când funcționarul public ia pentru sine e luare de mită, dar nu numaidecât să fie abuz în serviciu. E luare de mită, pur și simplu. Darea de mită nu se pedepsește decât dacă denunți într-un an, abuzul în serviciu la fel, care nu mai există de fapt, darea de mită au zis că redefinesc și că ne păcălesc cu asta, cu redefinirea. Într-un an de zile, cam totul se limitează la un an – să denunți într-un an, să spui într-un an de la comiterea faptei –, or, pentru Dumnezeu, de multe ori trebuie să plece cei de la putere ca să poți să afli apoi ce s-a întâmplat în interiorul unei instituții sau nu știi un an de zile, n-ai cum să știi un an de zile, afli întâmplător după un an de zile. Dar să ne gândim la un omor, la orice fel de infracțiune, la o tâlhărie, la orice, cum să fii obligat să afli într-un an de zile? Repet, într-un an de zile se pot afla lucrurile astea vizibile făcute cu martori foarte mulți în jurul tău, da? Și trebuie să termini și ancheta, deci să nu fie un dosar complex, care să necesite multe audieri, comisii rogatorii, audierea unor oameni în străinătate ș.a.m.d. Practic, repet, o să rămânem cu niște furturi amărâte de la țară sau nu știu – infracțiuni de trafic și simple. Dacă ai ucidere cu părăsirea locului accidentului și nu termini ancheta într-un an de zile că nu l-ai găsit pe șofer, ce faci? Ai închis dosarul. Victima e moartă, autorul poate fi găsit

Speranța este să nu fie promulgat de președintele Iohannis și o parte vor fi declarate probabil că neconstituționale...

după un an și o lună și nu poate fi pedepsit, nici anchetat. Aici suntem, din păcate. Adică mai jos decât atât n-am fost niciodată, în ceea ce privește sistemul judiciar penal practic e distrus.

Sigur că speranța este să nu fie promulgat de președintele Iohannis și o parte vor fi declarate probabil că neconstituționale, numai că nu toate modificările sunt neconstituționale, pur și simplu, Constituția nu este un Cod Penal sau un Cod de Procedură Penală, prevede niște principii, nu? Dar acum nu știu ce să mai spun, de ce o să facă președintele Iohannis.”

Europa Liberă: Există o statistică a condamnărilor?

Monica Macovei: „Pe site-ul DNA, de câte ori e o condamnare, apare comunicat, iar unele sunt și în engleză. Cererea de revocare și revocarea dnei Kövesi este total nejustificată și în contextul rezultatelor DNA. Și acum o să vă dau câteva exemple de condamnări definitive. Definitive, repet, din mai și iunie. Anul acesta în mai sunt condamnați definitiv 72 de inculpați, între care fostul șef al ANAF, Pop Șerban – cinci ani pentru trafic de influență; Horia Simu – patru ani pentru cumpărare de influență; Alina Bica – patru ani închisoare pentru favorizarea făptuitorului. Sigur, între timp a plecat în Costa Rica...

Aici este o altă întrebare: de ce, după ce ești condamnat în fond sau ești anchetat, judecătorul nu-ți interzice să părăsești țara? Pentru că nici într-unul din aceste cazuri – nici la Udrea, nici la dna Bica, nici la Mazăre nu au fost interdicții de a pleca din țară, iar acesta este atributul judecătorului exclusiv. Spun asta, pentru că un om care este condamnat în fond la trei ani, la patru ani, la cinci ani – nu contează – de închisoare cu executare în penitenciar, doar n-o să stea cu mâinile încrucișate să aștepte decizia în apel care să confirme condamnarea și în două ore să fie luat de acasă și să fie dus la penitenciar. Evident că va încerca să plece, nu? Ce așteptăm – să stea acasă și să aștepte să se ducă la închisoare? Suntem atât de naivi, pe ce lume trăim? Așa, în iunie 2018, dl Șova, care a fost și ministru, și deputat – patru ani de închisoare; dl Dragnea – trei ani și șase luni și tot în iunie 2018

Într-un an de zile au fost condamnați definitiv patru miniștri, 25 de membri ai Parlamentului României, plus un europarlamentar, dl Severin, 75 de primari....

îl avem la rând pe Niță Constantin, fost ministru al Energiei , care a fost condamnat la patru ani pentru trafic de influență. Deci, eu v-am dat doar câteva de acum, din mai și iunie. Pot să vă mai dau niște cifre.

Într-un an de zile care începe în 2016 într-o anumită lună până în 2017, dar e un an de zile în total, au fost condamnați definitiv patru miniștri, 25 de membri ai Parlamentului României, plus un europarlamentar, dl Severin, 75 de primari. Deci, într-un an de zile. Ca să vedem exact ce se întâmplă, de ce se modifică Codurile, de ce e revocată Kövesi, de ce a cerut ministrul Justiției revocarea lui Kövesi, că restul cu decizia cu Curtea care e neconstituțională, asta aici ar putea să ne lămurească dl Iohannis de ce a lăsat situația așa și n-a numit pe altcineva, dar, oricum, chiar dacă nu ne lămurește, este clar că nu avem în acest moment o Curte Constituțională, orice ar decide. Așa că toți cei care spun că trebuie să respectăm deciziile Curții, da, sunt de acord, dar în primul rând – Constituția.

Vă mai dau un citat iarăși foarte important, care spune de la sine lucrurile: Varujan Vosganian în plenul Senatului, când s-au votat modificările la Codul de Procedură Penală – „Nu putem să ne salvăm de unul singur, trebuie să ne salvăm toți, că nu putem de unul singur”. Ce înseamnă asta? De ce să ne salvăm? Nu putem să nu mai comitem infracțiuni?! Deci, spune foarte clar, intenția este foarte clară – hai să modificăm legile! De ce? Că putem! De ce putem? Că suntem la putere și putem face orice!”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG