La 9 Mai, europenii de pretutindeni îşi rememorează istoria. În Est se aniversează Ziua Victoriei, iar în Occident – Ziua Europei. În Republica Moldova se ceartă două tabere în jurul acestui eveniment. Un interviu cu istoricul Octavian Tîcu.
Europa Liberă: Cetăţenii Republicii Moldova au două sărbători oficiale – Ziua Europei şi Ziua Victoriei. Decretarea Zilei Europei drept sărbătoare oficială a fost votată recent în Parlament, dar preşedintele Dodon a spus că are de gând să blocheze promulgarea legii. De ce rămâne un măr al discordiei această dată de 9 Mai?
Octavian Țîcu: „Sunt două componente. Este una a memoriei colective şi una a instrumentalizării politice. Cea politică este legată de existenţa unor partide politice de stânga care, de-a lungul perioadei de independenţă, au ştiut să instrumentalizeze această dată pentru a se încadra în existenţa unui anumit discurs istoric şi istoriografic format în perioada sovietică şi menţinut încă în memoria colectivă a multor cetăţeni din Republica Moldova. Celălalt aspect este mai complicat, pentru că el este legat de existenţa unei populaţii care, venind în RSSM după 1940, dar, mai ales, 1944, a fost educată în cultul mitului 9 Mai ca Ziua Victoriei care, de altfel, a fost unul din miturile fondatoare ale Uniunii Sovietice. Şi, probabil, este unicul mit care mai consolidează la ora actuală Federaţia Rusă şi dă o senzaţie de spaţiu unic asupra tuturor teritoriilor care cândva au fost parte a Uniunii Sovietice. Prin urmare, aceste două aspecte ale problemei vor face pe o perioadă îndelungată încă destul de complicată reconcilierea istorică, în primul rând, politică, dar şi socială în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Ce se întâmplă, dacă şeful statului reuşeşte să pună piciorul în prag ca să rămână raliată această dată la standardul Kremlinului?
Octavian Țîcu: „Întrebare bună întrucât pentru Igor Dodon şi pentru Alianţa pentru Integrare Europeană va fi un moment interesant de raportare. Până acum s-a vorbit că Dodon face jocul lui Plahotniuc şi ar fi o piesă cu doi actori care joacă roluri diferite, dar care, de fapt, în spatele scenei se înţeleg foarte bine. Şi atunci nesemnarea acestei decizii de către Dodon va însemna că el are de gând să joace cu totul altfel decât i se spune. Pe de altă parte, Igor Dodon are şi anumite obligaţii faţă de Moscova, faţă de electoratul său, de convingerile sale. Nu ştiu, chestiunea aceasta va fi ca o foaie de turnesol în aprecierea raporturilor între Preşedinţie şi Parlament.”
Europa Liberă: Concluzia ar fi că această zi de 9 Mai trebuie sărbătorită în mod separat și ca Zi a Victoriei, şi ca Zi a Europei?
Octavian Țîcu: „Probabil, vom avea această „tragere de păr” atât timp cât Republica Moldova va continua să penduleze între Est şi Vest. Nu cred că lucrurile acestea se vor linişti. Noi nu am avut această problemă din 2009, când lucrurile s-au aşezat cumva într-o anumită albie, în care lucrurile păreau tranşante definitiv în favoarea proiectului european, care ar fi soluţionat această problemă printr-o reconciliere de tip franco-germană. Dar, atât timp, cât această dată resuscitează emoţii, generează voturi şi simpatii partidelor politice, eu cred că lucrurile nu vor fi rezolvate atât de uşor.”
Europa Liberă: Problema trebuie să fie rezolvată de către politicieni care au şi încurcat-o.
Octavian Țîcu: „Da. Dacă ne uităm la manualele de istorie, dacă ne uităm la discursul majoritar istoriografic, aici nu există dileme. Eu cred că problema e tranşată demult. Problema este că în cadrul mediului politic, pentru că el selectează, mai ales acum Partidul Socialiştilor cu această tendinţă de moldovenizare a istoriei, ei pescuiesc din anumite segmente ale societăţii acele elemente care sunt comode pentru ei şi care împing acest discurs istoriografic. Aici este marea problemă. Voronin şi-a găsit istoricii săi, Dodon îi are pe ai săi. Aici este o mare problemă, pentru că această scriere a istoriei corespunde unui anumit discurs politic şi unor necesităţi de legitimizare, pe care partidele politice încearcă să le facă pe seama istoriei.”
Europa Liberă: Domnule Ţîcu, dacă nu ar exista problema identitară, nu ar apărea şi această dispută în societate, această piatră de încercare?
Octavian Țîcu: „Eu cred că data aceasta de 9 Mai este una din multiplele probleme care generează criza identitară. Şi aici nu ne referim numai la vorbitorii de limbă română versus minorităţi vorbitori de limbă rusă. În interiorul comunităţii vorbitorilor de limbă română există oameni care se consideră altceva decât români. Şi aici, în mare parte, cei care au preluat acest narativ moldovenist de tip sovietic sunt, în acelaşi timp, şi votanţii lui Dodon, şi cei care sărbătoresc ziua de 9 Mai ca Ziua Victoriei. Este şi o problemă de raportare Est-Vest, pentru că, în mare parte, cei care sărbătoresc ziua de 9 Mai ca Ziua Victoriei sunt şi antieuropeni, antioccidentalişti. Aşa s-a cultivat această dată, ca o dată de contrapunere Occident versus Rusia.”
