Linkuri accesibilitate

Un apel al societăţii civile condamnă implicarea a doi „oligarhi influenţi” în procesul de negocieri dintre Chişinău şi Tiraspol


Semnatarii apelului dezaprobă inclusiv semnarea „în condiții dubioase şi în afara licitațiilor oficiale” a contractelor de achiziție a energiei electrice de la Centrala din Cuciurgan.

Institutul Viitorul şi alte câteva ONG-uri am semnat un apel prin care cer Guvernului să elaboreze un document unitar și articulat pentru politicile de reintegrare şi să adopte o politică de stat coerentă pentru o reglementare durabilă a conflictului transnistrean. Semnatarii apelului semnalează evoluţii îngrijorătoare în procesul de negocieri şi îndeamnă autorităţile să nu treacă de aşa numitele „linii roşii”, adică să nu accepte concesii defavorabile intereselor naţionale.

Link direct


Lipsa unei viziuni unitare a reglementării conflictului transnistrean explică absența unei politici de stat care să garanteze o reglementare durabilă și favorabilă interesului național, a menţionat unul din semnatarii apelului, Igor Munteanu, directorul executiv al Institutului Viitorul:

„Absenţa acestei politici permite unor actori externi influenți să-şi impună agenda prin târguirea de concesii din partea Republicii Moldova prejudiciind pozițiile statului în procesul de reintegrare a regiunii în hotarele Republicii Moldova recunoscute internațional.”

Semnatarii apelului sugerează că autorităţile de la Chişinău, în loc să respingă elementele de statalitate în beneficiul regimului secesionist şi să nu se lăsa atrase în „capcane protocolare, garanţii dubioase şi alte aranjamente obscure”, acceptă cedări unilaterale. Între acestea e şi decizia de miercuri a Guvernului privind recunoașterea diplomelor emise de instituţiile de învăţământ din regiunea transnistreană. Aceasta face parte din pachetul de înţelegeri semnat la finele anului trecut între Chișinău și Tiraspol despre care s-a relatat că nu ar fi fost posibil fără o înțelegere între liderul coaliţie de guvernare de la Chişinău Vlad Plahotniuc și Victor Gușan, șeful concernului Sheriff de la Tiraspol care controlează regiunea transnistreană.

Apelul societăţii civile condamnă implicarea celor doi „oligarhi influenţi” în procesul de negocieri, a menţionat expertul Institutului Viitorul Rosian Vasiloi:

„Considerăm asemenea gen de imixtiuni ale businessului contrare legii, valorilor europene și intereselor naţionale ale Republicii Moldova, care alimentează riscul adoptării unor decizii imorale, cu efecte dramatice pentru interesele naționale.”

Societatea civilă nu va tolera „noi planuri negociate pe sub masă, de tipul Planului Kozak”, se mai arată în apel. Semnatarii cer, între altele, retragerea necondiţionată a trupelor ruseşti de pe teritoriul ţării şi îşi exprimă îngrijorarea faţă de decizia guvernului de la finele anului trecut de a retrage rezoluţia pe care executivul intenţiona să o avanseze pe agenda Adunării Generale a ONU privind retragerea armatei ruse. Din nou Igor Munteanu:

„Acest lucru evident demonstrează o anumită poziţie de superficialitate pe care a demonstrat-o Ministerul de externe. Cred că acest lucru vorbeşte despre slăbiciunile poziţiilor pe care le are statul Republica Moldova în apărarea propriilor sale interese.”

Experţii se mai arată îngrijoraţi de militarizare continuă a regiunii separatiste şi condamnă ignorarea acestui fapt, inclusiv de mediatorii din formatul 5+2. Expertul IDIS Viitorul Rosian Vasiloi a afirmat că exerciţiile militare desfăşurate de grupul operativ al trupelor ruse împreună cu aşa zisul sector de securitate din regiune s-au triplat anul trecut, ele reprezentând riscuri la adresa securităţii statului:

„Remarcăm lipsa unei poziţii responsabile din partea misiunii OSCE în Republica Moldova pe subiectele militare şi de securitate şi absenţa regretabilă a îngrijorărilor militare şi de securitate a Republicii Moldova pe agenda formatului 5+2 ceea ce poate crea senzația falsă de tolerare a trupelor ruseşti pe teritoriul Republicii Moldova.”

În februarie se împlinesc 16 ani de la oficializarea formatului de negocieri în formatul 5+2. În tot acest timp, însă, aşa şi nu s-a mai ajuns la discutarea aspectelor politice ale reglementării, observă expertul Institutului de Politici Publice, Oazu Nantoi:

„Permanent sub pretextul rezolvării problemelor oamenilor simpli se urmăreşte scopul rezolvării unor interese obscure ale unor grupări din stânga Nistrului.”

Expertul a mai afirmat că acest conflict transnistrean s-a transformat treptat într-un business regional ilegal.

Semnatarii apelului se mai declară preocupaţi de modul în care noul sistem electoral mixt ar putea fi folosit în viitoarele alegeri de către grupuri oligarhice, inclusiv din regiune separatistă care ar urma să obţină două fotolii de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Restricționarea concurenților electorali, monopolizarea spațiului mediatic pentru candidații care sunt agreați de către elitele secesioniste ar putea crea condiții de invalidare a scrutinului, a subliniat Vitalie Marinuţă, fost ministru al apărării:

„Deschiderea unor circumscripții uninominale într-o regiune care persecută oponenții politici și blochează circulația liberă a cetățenilor creează o situație paradoxală în care oligarhiile separatiste să fie reprezentate în Parlamentul Republicii Moldova prin interpuși, mimând practici democratice doar pentru a-și perpetua puterea și influența, nu pentru reintegrarea regiunii.”

Semnatarii apelului dezaprobă, între altele, semnarea „în condiții dubioase şi în afara licitațiilor oficiale” a contractelor de achiziție a energiei electrice de la Centrala din Cuciurgan. Este condamnată şi lipsa de transparență la pregătirea protocolului cu privire la înregistrarea mijloacelor de transport din regiunea transnistreană.

În apel se mai spune că întreprinderile din regiunea transnistreană ar trebui să înceapă a plăti taxe în bugetul statului Republicii Moldova și nu doar să beneficieze de privilegii, cum ar fi inclusiv scutirea de accize a unor bunuri cu dublă destinație. Iar accesul la piața UE de care se bucură agenţii economici din stânga Nistrului datorită Acordului de Liber Schimb trebuie să fie ferm condiționat de respectul faţă de legislația Republicii Moldova. Reprezentanţii societăţii civile mai cer atât guvernului, cât şi partenerilor occidentali să condiționeze asistența financiară, iar orice proiecte de promovare a încrederii să conțină expres clauze privind respectarea integrității teritoriale a Republicii Moldova.

XS
SM
MD
LG