Linkuri accesibilitate

Începând din 1999, o comunitate virtuală autoproclamată „societatea secretă a oamenilor fericiți” a hotărât că va îndemna cât mai multă lume să se declare fericită anual la 8 august – mai precis, să recunoască faptul aproape universal că viața e mai bună decât ne place să admitem față de cei din jur. Cu sau fără legătură cu această sărbătoare, la Chișinău s-au dat publicității ieri rezultatele unui proaspăt sondaj despre fericire la moldoveni. El arată că puţin peste 36% dintre respondenți se simt fericiți. Alte 24% spun că sunt mai curând fericiți, iar o pătrime se declară nefericiți.

Măsurată la nivel de regiuni, starea de fericire este proprie într-o mai mare măsură locuitorilor din autonomia găgăuză. Aproape 70% dintre cei care au fost chestionați în UTA Găgăuzia au spus că sunt fericiţi sau mai curând fericiţi. Ponderea celor insatisfăcuți sau nefericiţi constituie în Găgăuzia 9% şi este aproape de două ori mai mică decât în celelalte regiuni ale ţării. Capitala se plasează pe locul doi după numărul celor fericiți cu cota de 37%.

Datele sondajului mai sugerează că satisfacţia cetăţenilor depinde în mare măsură de statutul social al acestora şi de ocupaţia pe care o au. Cei care sunt angajaţi în câmpul muncii sunt într-o mai mare măsură fericiţi decât şomerii, pensionarii şi studenții. Dacă printre angajaţi fiecare al doilea spune că se simte fericit, atunci în rândul studenţilor 9 din 10 se simt nefericiţi.

După criteriul vârstă, sondajul prezintă separat patru grupuri: fericiţi, mai curând fericiţi, nefericiţi şi indecişi. Majoritari în categoria celor fericiţi o constituie respondenții cu vârste cuprinse între 18 şi 29 de ani. Cei cu vârste de până la 40 de ani înclină să spună cu sunt mai curând fericiţi sau se declară în general indecişi. Iar cei mai pesimişti sunt vrâstnicii de peste 60 de ani.

La capitolul gender e un echilibru aproape perfect.

Privite în ansamblu, rezultatele sondajului sugerează că moldovenii se împart aproape egal între cei care se simt fericiți şi cei insatisfăcuți. Concluzia aparține autorilor sondajului, companiei Focus consulting, care deși activează din 2007 este foarte puțin cunoscută.

Sociologul Ian Lisnevschi, directorului unei alte companii de sondaje Intellect Group a acceptat să ne comenteze aceste date. El spune că în general starea de spirit a cetăţenilor depinde de mai mulți factori, de la starea de sănătate, calitatea vieţii şi până la felul în care se guvernează:

„În general moldovenii vor şi tind să se considere fericiţi pentru că ei echivalează această stare cu succesul şi cred că astfel atrag fericirea. Sunt două categorii de factorii care influențează starea de fericire: cei interni, starea generală de spirit sau cea a familiei şi factori externi, cum ar fi veniturile obţinute sau chiar anotimpul. Vă asigur că dacă acest sondaj ar fi fost realizat iarna, datele ar fi fost cu totul altele, ar fi predominat starea de pesimism sau numărul celor care nu ar fi vrut să răspundă la întrebarea cât de fericiți se simt. Noi tindem totuși să dăm o mai mare importanță factorilor externi, inclusiv situația politică din țară sau starea societății care ne înconjoară. Factorii externi influențează însă doar în proporție de 50% starea de fericire.”

Sociologul mai spune că starea de satisfacţie a cetăţenilor este influențată de statutul social, dar că nu depinde doar de veniturile acestora şi că zicala „banii n-aduc fericire” pare să aibă şi o explicaţie ştiinţifică.

L-am întrebat pe Ian Lisnevschi cum este influenţată percepţia fericirii de la o regiune la alta şi de ce locuitorii autonomiei găgăuze par să fie mai satisfăcuţi decât cei din alte regiuni ale ţării:

„În general, locuitorii din Găgăuzia au un specific al lor, unul etnic. În general locuitorii regiunii de sud a ţării sunt mai deschişi. Ei nu îşi ascund stările, adică dacă nu sunt fericiţi o spun. Cei din Găgăuzia însă preferă să spună că sunt fericiţi chiar dacă nu sunt şi asta pentru că, cred ei, astfel atrag fericirea. Un alt factor ar fi că cetăţenii din sudul ţării au nevoie de mai puţine pentru a se simţi fericiţi. În Nord se pune un accent mai mare pe aspectele financiare. Un locuitor din nordul republicii se simte fericit atunci când îşi construieşte o casă cu cât mai multe nivele. În celelalte regiuni, mai cu seamă în sud oamenii sunt mai modeşti şi se mulţumesc cu puţinul pe care îl au.”

În ultimul raport global al fericirii realizat anual de ONU, Republica Moldova se plasează pe locul 56, cu o poziţie mai sus faţă de România şi cu 7 poziţii mai jos decât Rusia. Republica Moldova a urcat constat în acest clasament care se realizează al cincilea an consecutiv. Poziţionarea destul de bună a Moldovei în acest top mondial s-ar explica, potrivit unor experţi, inclusiv prin faptul că Moldova este o societate relativ închisă, care nu are așteptări prea mari. Altfel spus, moldovenii se mulţumesc cu ceea ce au, iar grila îndestulării în general nu atinge culmi exagerate.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG