„Paradă fără Ribbentrop şi Molotov” este titlul editorialului semnat de Petru Grozavu în Ziarul de Gardă care scrie despre paradele victoriei de 9 mai. „Despre ce victorie poate fi vorba, dacă Pactul Ribbentrop-Molotov a ajuns să fie condamnat inclusiv de Rusia… Despre ce fel de biruință în cel de-al doilea război mondial poate fi vorba, dacă URSS… nu mai există?”, se întreabă Grozavu. El notează că „paradele Victoriei de 9 Mai pe Piața Roșie la Moscova arată bine, dar ele nu mai au nimic cu triumfalista victorie în cel de-al doilea război mondial. Tot așa cum nu o au nici marșurile victoriei speculate de Dodon la Chișinău”, concluzionează editorialistul.
JurnalTV titrează că în timp ce liderii opoziţiei anti-oligarhice sunt atacaţi prin falsuri mediatice, precum că ar intenţiona să dea Chișinăul cu chirie arabilor, cei care „leagă prietenii tot mai strânse şi deloc transparente cu lumea arabă sunt tocmai actualii guvernanți”. În articol se spune că relațiile bilaterale dintre Moldova şi Emiratele Arabe s-au dinamizat în ultimele luni, iar guvernanţii moldoveni „nu ascund că sunt gata să vândă investitorilor din lumea arabă o serie de companii de stat, să le creeze condiţii avantajoase pentru investiţii, inclusiv în proiecte grandioase precum "Arena Chişinău"…”. Expertul Transparency International, Veaceslav Negruţa, spune că această prietenie moldo-arabă ar putea să ascundă interese personale, de grup, şi că ar avea tangenţe cu furtul miliardului. Aşa-zisele investiţii de miliarde, cu care se laudă guvernanţii, pot fi doar o legalizare a reintrării în ţară a banilor furaţi din sistemul bancar, crede Negruţă.
Dechide.md publică o analiză a expertului ucrainean Evgheni Magda despre „vremea încercărilor” în relațiile dintre Moldova şi Ucraina. Expertul constată că relațiile bilaterale moldo-ucrainene au cunoscut o dinamică diferită, astăzi rămân a fi asimetrice, dar următoarele 12-15 luni sunt printre cele mai importante de la independență încoace. „Ambele țări urmează să treacă prin teste serioase la cumpăna dintre anii 2018-2019, când în Republica Moldova se vor desfășura alegeri parlamentare după noul sistem electoral, iar în Ucraina vor fi alegeri prezidențiale… Este foarte important ca în momentele de criză, care sunt generate de alegeri, să nu pierdem proiectele comune”, concluzionează Magda precizând că pentru Ucraina este crucial să poată construi un dialog de pe poziții de egalitate cu o țară mai mică, dar care se mișcă în aceeași direcție cu ea.
Newsmaker.md publică opinia fostului diplomat şi ex-viceministru de externe Andrei Popov despre anunţul lui Vlad Plahotniuc că o nominalizează pe Cristina Balan la funcţia de ambasadoare la Washington. „E o nominalizare politică, bazată pe încrederea personală a celui mai influent om din ţară”, notează Popov. El mai afirmă că opinie publice şi partenerilor americani le este transmis un semnat concret, cel că Moldova va fi reprezentată la Washington de o persoană care are în spate forţe influente, ceea ce e un criteriu important pentru SUA. „Balan va fi ambasadoarea lui Plahotniuc. Ea îi va reprezenta interesele în SUA”, mai scrie Popov. El întrezărește şi o altă semnificaţie a acestei nominalizări, cea că aceasta este un nou episod de etalare demonstrativă a dualității vectorului politicii externe a Moldovei.
Directorul agenţiei de presă IPN, Valeriu Vasilică, observă într-o amplă analiză să spicherul democrat Andrian Candu „a recidivat în niște declarații care pot fi catalogate drept deranjante pentru relațiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană și alți parteneri de dezvoltare”. După ce spicherul l-a criticat pe eurodeputatul român Cristian Preda numindu-l un „individ… care încearcă să intimideze şi să șantajeze”, Candu a „atacat frontal ONG-urile de media” despre care a spus că nu fac altceva decât scriu proiecte, obțin finanțare din exterior și trebuie să consume acei bani. „Reproșul lui Andrian Candu se adresează direct finanțatorilor europeni și americani. La figurat vorbind, Andrian Candu a pus piciorul pe „liniile roșii” ale relațiilor moldo-comunitare…”, notează Vasilică. El nu exclude că „recidiva Candu”, cum o numeşte autorul, ar putea fi urmată de mai multe acţiuni, între care revenirea la ideea interzicerii finanțării din exterior pentru ong-uri, sau de marginalizarea unor ong-uri incomode cu apropierea altora, mai flexibile. „Este greu să presupunem că „recidiva Candu” a fost o simplă eroare sau o simplă coincidență de circumstanțe…”, concluzionează Valeriu Vasilică.
Anticoruptie.md informează că vicepreședinta Curții de Conturi, Tamara Andrușca a beneficiat anul trecut de o donație generoasă de la fundația Edelweiss, patronată de liderul PDM, Vlad Plahotniuc. E vorba de aproape 80 de mii de lei pentru o operaţie, cum indică funcționara în declaraţia sa de averepentru 2017. Tamara Andruşca a mai obținut în 2017 zeci de mii de euro din locațiunea imobilelor pe care le deține. Într-o anterioară anchetă ziaristică reporterii de la anticoruptie.md au relata despre legăturile Tamarei Andruşca cu fruntaşi democraţi. Aceasta a lucrat în trecut în firme ale lui Plahotniuc, inclusiv în compania Prime Management, fondată de acesta împreună cu finul său, spicherul Andrian Candu.
