Linkuri accesibilitate

Parlamentul R.Moldova - simbol al corupției politice?


O conferinţă organizată de Transparency International, înaintea campaniei pentru alegerile parlamentare.

La Chişinău a avut loc o conferinţă internațională, organizata de Transparency International Moldova, consacrată impunității și corupției politice. În cursul zilei de ieri, cât au avut loc dezbaterile, Diana Răileanu, corespondenta noastră, și cu Alexandru Bordian au transmis live pe pagina noastră de Facebook momente importante ale conferinței. Am întrebat-o pe Diana, ce a adus nou aceasta conferinţă:

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:06:36 0:00
Link direct

Diana Răileanu: Conjugarea eforturilor împotriva impunității și corupției politice, astfel sună titlul conferinței internaționale organizate la Chișinău de către Transparency International Moldova și Fundația americană pentru promovarea democrației în lume. Acum s-ar putea ca prima întrebare care să le apară radioascultătorilor să fie: bine, de ce corupția politică? Pentru că, de obicei, când ne gândim la corupție, ne gândim la spălare de bani, la corupția economică...”

Europa Liberă: ...sau ne gândim la faptul că ești obligat să dai bani ici-colo ca să obții anumite avantaje sau anumite servicii pe care altminteri ar fi trebuit să le primești fără să dai niciun fel de bani în plus.

Diana Răileanu
Diana Răileanu

Diana Răileanu: „Exact! Iată în realitatea Republicii Moldova a apărut un nou termen – „corupția politică” – și, spun organizatorii, acest termen este mai ales important să se dezbată în ajunul campaniei electorale. De ce? Pentru că cel mai bun exemplu al așa-numitei corupții politice este actualul Parlament. La o recentă dezbatere se constata că actualul Parlament din Republica Moldova este cel mai traseist din istoria parlamentarismului moldovean și se ofereau și cifre: mai mult de 30 la sută dintre parlamentari și-au schimbat orientarea politică din pro-asiatică în pro-europeană, două treimi din fracțiunea comuniștilor au trecut la democrați, iar patru cincimi din fracțiunea PLDM au ajuns să susțină Partidul Democrat. Deci, spun organizatorii, atâta timp cât nu se va discuta deschis despre corupția politică și cum poate fi combătută aceasta, lucrurile nu se vor schima în țară.”

Europa Liberă: Să înțeleg că e vorba de coruperea politicienilor de către alți politicieni pentru a ajunge într-un partid sau altul sau este, pur și simplu, o schimbare de perspectivă ideologică, în funcție de ceea ce se întâmplă în regiune sau în Republica Moldova?

Diana Răileanu: „Mă tem că din discuțiile care au loc rezultă prima variantă. Deci, corupția cu fața cea mai tristă, așa, deci corupție pentru bani.”

Europa Liberă: Înțeleg atunci că lideri de partide propun altor politicieni în cadrul Parlamentului o schimbare de orientare politică pentru ca legile pe care ei vor să le dea sau Guvernul pe care îl au să poată să ducă la îndeplinire un anume program electoral și pentru asta au nevoie de voturi, motiv pentru care „cumpără” voturile, alți politicieni?

Diana Răileanu: „Exact! Alți politicieni din alte partide și nu doar pentru... inclusiv pentru a se menține la putere, inclusiv pentru a vota legi prin care să-și protejeze afacerile și averile pe care le-au obținut pe căi ilicite.”

Europa Liberă: Ce poți să ne spui din dimensiunea cumva europeană sau a punctului de vedere exprimat de europeni, pentru că și în țările europene, e un lucru bine știut, politicieni dintr-un partid merg în altul? Traseismul politic nu este ceva specific spațiului fost sovietic, este un lucru pe care îl întâlnim și în Uniunea Europeană.

Diana Răileanu: „Dl Petras Auštrevičius, europarlamentarul lituanian, chiar dacă nu a fost prezent la Chișinău, a transmis un mesaj video și ideea principală a Domniei Sale era că o țară coruptă nu are viitor. E adevărat că și printre țările Uniunii Europene sunt țări care, chiar dacă sunt democratice, felul în care acționează guvernanții nu este tocmai așa, iar exemplul Ungariei, spun experții adunați aici, este cel mai elocvent exemplu. Republica Moldova este îndemnată adică să-și urmeze propria cale. Faptul că în Uniunea Europeană sunt țări cu funcționari și politicieni corupți nu înseamnă că nu ar trebui politicienii din Republica Moldova să-și facă temele pentru acasă și să se gândească la propriii cetățeni. Or, eu sunt corupt, pentru că vecinul e la fel de corupt ca mine nu este o justificare.”

Europa Liberă: Dintre țările ex-sovietice am înțeles că sunt reprezentanți din Georgia. E un punct de vedere diferit de ceea ce se vorbește la Chișinău?

Diana Răileanu: „Georgienii cumva au prezentat cu o anumită mândrie situația din țara lor sau, cel puțin, felul în care au evoluat lucrurile în ceea ce privește combaterea corupției. Unul dintre experți, Sava Buadze, reprezentantul Institutului pentru Dezvoltarea Libertății de Expresie din Georgia, spunea că până nu demult în acea țară era imposibil să fii admis la facultate fără să dai mită, achizițiile publice se realizau în condiții dubioase, iar sistemul judiciar era unul profund corupt. Dacă auziți, toate astea sună familiar, cumva parcă sunt rupte din realitatea Republicii Moldova. Păi, spunea Domnia Sa, în Georgia s-a reușit, au început să se schimbe lucrurile. Cum? Prin politicieni corecți, care și-au asumat să lupte ferm împotriva corupției, prin digitalizarea achizițiilor publice; acolo toate achizițiile publice se fac on-line și oricine poate urmări de unde vine banul și unde pleacă banul. Și doi: un cadru legal eficient de prevenire și combatere a corupției și cel mai important – politicieni interesați să pună în aplicare acest cadru legal și nu doar să bifeze cum, din păcate, se întâmplă tot mai des în Republica Moldova când legile arată foarte bine pe hârtie, dar când se ajunge la punerea acestora în aplicare durează mai greu acest proces.”

Europa Liberă: Există o concluzie până acum, există un gând? Ce am putea face? E ceea ce oamenii întreabă tot timpul.

Diana Răileanuu: „O concluzie... Dacă, de exemplu, aș vorbi din perspectiva jurnalistului, pentru că e un aspect care mă interesează personal, o concluzie ar fi că trebuie susținut jurnalismul de investigație. Au spus-o toți la unison: experți din UE, experți din foste țări sovietice. Doi: jurnaliștilor de bună-credință nu le rămâne decât să-și facă onest meseria, pentru că odată și odată memoria colectivă, memoria cetățenilor nu va mai fi atât de scurtă și, ne promit experții, politologii, oamenii vor ajunge într-un final la alegeri să „pedepsească” politicienii corupți și funcționarii care nu își fac onest meseria.”

XS
SM
MD
LG