Linkuri accesibilitate

Încearcă Ministerul Justiției să limiteze influența ONG-urilor, după model rusesc?


Peste 25 de organizații neguvernamentale au semnat o declarație în care semnalează noi pericole pentru funcționarea democrației în R.Moldova.

Cele mai reprezentative organizații ale societății civile din R.Moldova sunt alarmate de intenția autorităților de la Chişinău de a impune restricții la finanțarea din străinătate a organizațiilor neguvernamentale, ceea ce ar pune în pericol existența sectorului asociativ și a democrației în Republica Moldova.

Într-o declarație difuzată marți se spune că Ministerul Justiției a venit săptămâna trecută cu propunerea de a interzice finanțarea din străinătate a organizațiilor care se implică în activitatea politică – a celor care „contribuie la elaborarea și promovarea politicilor publice menite să influențeze procesul legislativ” și a celor care se implică în procesul electoral, chiar dacă este vorba despre monitorizare sau campanii de informare a cetățenilor.

Prevederile au fost formulate ca un amendament la proiectul de lege privind organizațiile necomerciale, elaborat de un grup de lucru constituit din reprezentanți ai ONG-urilor și ai Ministerului Justiției.

Ajustările Ministerului Justiției impun și noi rapoarte fiscale pe lângă cele existente deja, precum și obligația de a publica rapoarte de confirmare a provenienței mijloacelor financiare ale organizației și ale veniturilor șefilor de ONG-uri. Organizațiile vor trebui să depună și o declarație scrisă privind veniturile și cheltuielile din „activități politice” la Ministerul Justiției și la Comisia Electorală Centrală și să o publice pe paginile lor web.

Pentru încălcarea acestor rigori, Ministerul Justiției va aplica organizațiilor și liderilor de ONG-uri amenzi în valoarea „bunurilor materiale de care organizația a beneficiat contrar legii”, sau va putea lichida organizația în urma deciziei unui judecător.

Declarația ONG-urilor califică inițiativa Ministerului Justiției ca fiind contrară standardelor internaționale și Acordului de Asociere cu UE, restricții similare existând doar în Rusia, Ungaria și Azerbaidjan.

„Inițiativa ministrului Vladimir Cebotari este contrară însăși scopului pentru care a fost inițiată modificarea legislației. Grupul de lucru a fost creat pentru a îmbunătăți și nu a înrăutăți climatul de activitate al organizațiilor necomerciale”, se spune în declarație.

Documentul subliniază că propunerile reprezintă un atac împotriva organizațiilor necomerciale care sunt active în promovarea politicilor publice sau altor activități de dezvoltare a democrației participative. Astfel de măsuri vor lipsi de finanțare majoritatea ONG-urilor active din țară, iar organizațiile și fundațiile politice străine care activează în Republica Moldova ar trebui să-și încheie activitatea.

Declarația mai semnalează că inițiativa vine într-o perioadă în care se atestă un regres în ceea ce privește mediul de activitate al organizațiilor necomerciale, inclusiv datorită atacurilor îndreptate împotriva mai multor activiști din societatea civilă.

ONG-urile cer autorităților să renunțe la modificările restrictive, iar corpului diplomatic și partenerilor de dezvoltare să se asigure că mediul de activitate al societății civile și al presei libere nu se înrăutățește.

Ministerul Justiției de la Chişinău nu a reacționat deocamdată la această declarație.

„Este un motiv de îngrijorare atunci când discuțiile într-o țară se îndreaptă în direcția interzicerii finanțării străine pentru organizațiile societății civile”, a declarat șeful Delegației UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, în cadrul emisiunii „Politica”, moderată de jurnalista Natalia Morari la noul post de televiziune TV8.

Pirkka Tapiola, în campania „Cartonaș roșu pentru corupție”
Pirkka Tapiola, în campania „Cartonaș roșu pentru corupție”

Pirkka Tapiola a fost de acord cu remarca moderatoarei care a spus că inițiativa Ministerului Justiției pare să preia practicile din Belarus și Rusia, unde organizațiile care primesc finanțare din străinătate sunt înregistrate ca „agenți străini”.

Tapiola a spus că a discutat despre înrăutățirea situației societății civile cu autoritățile și le-a sugerat să respecte practicile europene în domeniu. „UE are anumite valori și standarde, care sunt aceleași și pentru Consiliul Europei. CoE are o expertizare realizată referitor la legislația Republicii Moldova privind organizațiile neguvernamentale și noi am spus autorităților că este foarte important ca aceste recomandări să fie auzite și respectate. Pentru noi, societatea civilă este foarte importantă – în calitate de partener, adesea de critic, din punct de vedere analitic și în calitate de lobbiști în favoarea anumitor schimbări”, a spus șeful Delegației UE la Chişinău.

„Este un proces absolut normal ca organizațiile societății civile să aibă dreptul de a avea opinii politice. Este normal ca oamenii care sunt activiști ai societății civile să aibă opinii politice și să fie activi în politică. Pentru că pentru a construi o democrație trebuie să existe o societate civilă activă. Puterea trebuie să aibă deschiderea să asculte societatea civilă și acest lucru este foarte important pentru un consens social”, a mai declarat Pirkka Tapiola.

XS
SM
MD
LG