Linkuri accesibilitate

De ce administrațiile publice locale sunt restanțiere la capitolul transparență?


Un nou raport de monitorizare confirmă că resursele administrative sunt deseori utilizate abuziv.

Un nou raport de monitorizare a activității autorităților raionale, inclusiv Adunarea Populară a Găgăuziei, arată că locuitorii nu sunt implicați în procesele decizionale legate de cheltuirea banilor publici. Autorii observă că administrațiile raionale se eschivează frecvent de obligația de a scoate la vedere informațiile de interes pentru cetățeni și, în cele mai dese cazuri nu răspund solicitărilor de informație venite ale locuitorilor. La ce alte concluzii au ajuns experții?

Administrațiile publice locale și transparența
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:00 0:00
Link direct

Nici una din administrațiile publice locale monitorizate nu a reușit să acumuleze un punctaj maxim după nivelul transparenței, evaluată după mai mulți indicatori. Experții au avut în vizor atât implicarea cetățenilor în luarea deciziilor cât și deschiderea pe care o manifestă administrațiile atunci când este vorba de scoaterea la vedere a propriilor hotărâri și proiecte. În cadrul cercetării au fost chestionați consilieri locali din partea tuturor fracțiunilor, mulți dintre ei confirmând că resursele administrative sunt deseori utilizate abuziv. Aleșii locali s-au plâns pe tentative de intimidare, încercări de a le influența orientarea politică, inclusiv de amenințări cu dosare penale. Expertul PromoLex, Igor Bucătaru, constată că subiectul administrării ilegale a resurselor este unul sensibil la nivel local:

„40%-45% nu doresc să se expună pe acest subiect. Ne e dificil să interpretăm dar oricum se vede cu ochiul liber că e vorba de niște probleme foarte sensibile, despre care lumea, având anumite posturi și situația respectivă, nu prea dorește să se expună. Al doilea moment este că procentul celor care spun cu certitudine că nu există probleme este destul de mic, în jur de 30%. În rest, de cealaltă parte, circa 20%, pe diferite poziții spun că există probleme. Acum, încă un indicator al faptului că este o problemă, este faptul că toți cei care au spus că există probleme pe exemplul personal, au solicitat anonimatul.”

Practica unei bugetări participative, care să țină cont de recomandări și propuneri din partea cetățenilor este încă slab dezvoltată în teritoriu, remarcă Igor Bucătaru. De cele mai dese ori locuitorii sunt informați despre anumite proiecte, fără să se aștepte sugestii din partea lor. Argumentul consilierilor în acest caz este că nici locuitorii nu dau dovadă de activism și participare.

Igor Bucătaru spune că actualmente transparența bugetară nu este la cel mai înalt nivel. În opinia sa însă, semnalarea problemelor va responsabiliza autoritățile:

„Din 35 de APL-uri, doar 18 au publicat proiectele de buget. Iar faptul că au fost publicate proiectele de buget asta înseamnă că cetățenii au putut să cunoască înainte de a fi aprobat, să participe la consultări publice, să vadă ce se preconizează, și asta este un lucru foarte important. Totuși, ca dinamică, atestăm o situație mai bună comparativ cu primul semestru, or avem o situație când, de exemplu, în semestrul I, doar 14 APL-uri publicaseră proiectele.”

Experții au evoluat cu nesatisfăcător și transparența proceselor de achiziții publice. Pe paginile web ale celor mai multe autorități publice pot fi găsite cu ușurință invitații de participare la achiziții, însă lipsesc rezultatele consultărilor și alte informații care ar demonstra corectitudinea achizițiilor, mai ales că de cele mai multe ori contractele sunt semnate în baza unei singure oferte, notează experta PromoLex, Mariana Focșa:

„Referitor la publicarea dării de seamă anuale care include lista contractelor de valoare mică semnată de autoritatea publică locală timp de un an de zile, acesta a fost publicată de doar opt APL sau 23% din acestea. Constatăm că la transparența achizițiilor publice, cel mai executat este publicarea planurilor de achiziții, în proporție de doar 63%, urmată de invitațiile de participare executată doar de 19 APL și insuficient de transparente sunt publicările dărilor de seamă și a rapoartelor de monitorizare a achizițiilor publice.”

Monitorizarea mai arată că doar 4 din 32 de autorități locale au un număr de telefon anticorupție afișat online, un sfert dintre acestea au publicat planuri de integritate instituțională și doar o treime au plasat pe site CV-urile persoanelor din conducere. Deși experții accentuează efortul minim pentru a asigura transparența proceselor decizionale, cele mai multe autorități locale pun pe seama resurselor limitate această lipsă.

XS
SM
MD
LG