Linkuri accesibilitate

Premierul a dat asigurări că agenda de angajamente a rămas în vigoare, iar executivul este determinat să le ducă la bun sfârșit.

În noiembrie anul trecut, Republica Moldova a reușit să negocieze un nou program de colaborare cu Fondul Monetar Internațional, ceea ce a deblocat și restul asistenței externe (înghețată după „furtul miliardului”). Până acum FMI a debursat două tranșe de peste 57 milioane de dolari dintr-un împrumut total de aproape 179 de milioane. Este motivul pentru care orice vizită a experților FMI la Chișinău, chiar și una de informare ca cea care a început astăzi, are o importanță deosebită.

Misiunea delegației care se află la Chișinău în perioada 17-21 iulie este să cunoască la ce etapă a ajuns guvernarea în materie de promovare a angajamentelor convenite cu Fondul Monetar Internațional. Este o vizită mai scurtă decât una de evaluare şi la final nu se vor face declarații.

În programul încheiat pe 7 noiembrie 2016, după negocieri îndelungate, guvernul condus de Pavel Filip şi-a stabilit ca priorități stabilizarea sistemului financiar-bancar - profund afectat de falimentarea a trei bănci şi fraudarea a peste 14 miliarde de lei din rezervele statului - , precum şi reforma administrației publice, reforma pensiilor ş.a.

Premierul a dat asigurări astăzi că agenda de angajamente a rămas în vigoare, iar executivul este determinat să le ducă la bun sfârșit. „Programul cu FMI ne-a ajutat să restabilim încrederea partenerilor străini şi ne vom focusa în continuare pe asigurarea bunei implementări a acestuia”, a declarat Pavel Filip.

Potrivit mai multor experţi, circa două treimi din conţinutul memorandumului este dedicat sectorului bancar. În programul cu FMI a fost condiționată acordarea împrumutului cu reforme menite să transparentizare acționariatul băncilor, să elimine practica creditării persoanelor afiliate şi să combată fenomenul spălării banilor.

Până în luna mai urmau să fie diagnosticate primele trei cele mai mari bănci, iar către sfârșitul anului 2017 trebuie să fie finalizată radiografia întregului sistem bancar, inclusiv în ceea ce privește identificarea beneficiarilor finali. Aceste analize întârzie însă, în ciuda unor progrese înregistrate.

Inevitabil se va vorbi şi despre tendința creșterii cotei creditelor neperformante. În cazul unei bănci aceasta a ajuns la 30% din portofoliu, spune ex-ministrul Finanţelor Veaceslav Negruţa, expert la Transparency International Moldova. Dar transparența acționariatului este o chestiune principială pentru FMI, deopotrivă cu aplicarea normelor prudențiale, adaugă Veaceslav Negruţa.

„La acest capitol vedem anumite întârzieri şi probabil că asta este subiectul de bază în discuțiile misiunii care azi începe lucru la Chișinău. În plus, sunt câteva acțiuni care vin să impună standarde, poate, un pic mai dure vizavi de management. Asta ar trebui să schimbe şi modelul de business în băncile comerciale. Pe de altă parte, e vorba şi de normele prudențiale pentru a ne asigura că resursele atrase de către bănci ulterior nu sunt direcționate în alte off-shore-uri, cum s-a întâmplat în 2014”.

Anterior guvernatorul BNM Sergiu Cioclea spunea că la mijloc sunt cauze obiective, nicidecum lipsa de voință.

https://www.europalibera.org/a/28272704.html

Tot la capitolul financiar-bancar, autoritățile şi-au propus să relanseze creditarea şi să îmbunătățească accesul oamenilor de afaceri la împrumuturi. În ciuda surplusului de lichidități, acest deziderat rămâne pe hârtie, fapt semnalat de cei din business.

În ceea ce privește reforma administrației publice şi reforma pensiilor, alte două reforme-cheie amânate de 20 de ani, Veaceslav Negruţa constată că s-au făcut mai multe declarații decât acțiuni. Simpla raportare că reforma pensiilor a fost realizată, când, de fapt, a fost ridicat doar pragul de pensionare şi schimbată formula de calculare a pensiei, nu convinge experții FMI. La fel şi în cazul comasării ministerelor şi a unor întreprinderi de stat, spune ex-ministrul finanţelor Veaceslav Negruţă, care critică guvernarea pentru lipsa de abordare în profunzime.

„Reforma sistemului de pensii nu se face peste noapte. Trebuie să existe un program sau un plan pe cel puţin pe trei-cinci ani, pe care implementând-l, de fapt, să ajungem la o reformă care să fie ceartă şi financiar fezabil. Deocamdată, e un element care amână problema pentru un pic mai târziu”.

Ministrul Finanţelor Octavian Armaşu declara Europei Libere că dialogul cu FMI include şi discuţii despre progresele la capitolul lupta împotriva corupţiei şi eficacitatea sistemului judiciar.

Prin urmare, experţii FMI ar urma în această săptămână să ia pulsul reformelor, urmând ca la toamnă să revină şi să numere bobocii.

XS
SM
MD
LG