Linkuri accesibilitate

Simon Anholt și clasificarea țărilor în funcție de contribuția la bunăstarea omenirii (The Good Country Index).

„Încă n-am învățat să trăim ca o singură specie” – este constatarea de la care pleacă un clasament al țărilor lumii în funcție de rolul lor mai bun sau mai rău pentru starea omenirii, ca întreg. Clasamentul numit „Țara bună” nu ia în calcul în primul rând ce fac statele lumii la ele acasă, pe teritoriul pe care-l administrează, ci felul cum se poziționează față de „restul lumii”, față de „străini”.

Ideea clasificării țărilor lumii în funcție de contribuția lor la bunăstarea omenirii în ansamblu i-a venit lui Simon Anholt, profesor onorific la Universitatea East Anglia din Marea Britanie. Folosind date ale Națiunilor Unite și altor organizații internaționale, autorii stabilesc dacă o țară este „creditor” sau „debitor” față de planetă – sau se află undeva, la mijloc.

În clasament R. Moldova figurează pe locul 31, la doar șase locuri după Statele Unite, de exemplu, și înaintea României.

Criteriile principale ale clasificării sunt: contribuția la știința și tehnologia omenirii, la cultură, la pacea și securitatea internațională, la protecția naturii, la prosperitate și egalitate, ca și la sănătatea și bunăstarea planetei. În clasament toate aceste contribuții sunt notate în funcție de mărimea țării respective. R. Moldova stă cel mai bine în ce privește contribuția sa de pace și securitate– fiind în această privință a 9-a în lume. Un avantaj în această privință pentru R. Moldova este că spre deosebire de multe alte țări – inclusiv vecina de la vest, România - nu exportă arme.

Țările cele mai bune pentru planetă ar fi, potrivit clasamentului, Olanda, Elveția, Danemarca, Finlanda, Germania, Suedia, Irlanda, Marea Britanie, Austria și Norvegia.

Într-o recentă prezentare publică, Simon Anholt a spus că mișcarea „Țară bună”, pe care a pornit-o, pleacă de la evidenta deschidere a țărilor lumii în ultimele două, trei decenii, cunoscută sub denumirea „globalizare”.

De ce ne sperie globalizarea și efectele ei?

„Pentru că suntem organizați în state naționale”, răspunde Simon Anholt, observând că politicienii se concentrează asupra problemelor și intereselor naționale, „ca și cum fiecare țară ar fi o insulă”.

„Dacă noi înșine nu începem să cerem conducătorilor noștri să privească spre exterior, cu telescopul, nu cu microscopul, atunci nimeni n-o s-o facă”, a spus Anholt.

În opinia lui, politicienii viitorului vor trebui să-și asume răspunderi nu doar pentru compatrioții lor, dar și pentru „fiecare bărbat, femeie, copil sau animal de pe planetă”.

„„Țara bună” nu este o organizație, un ONG, o asociație caritativă sau o companie, este o idee, o idee care trebuie răspândită”, stă scris pe site-ul inițiativei.

O idee înrudită promovată de Anholt și aliații lui este a Votului Global – care măsoară în ce măsură un scrutin la nivel național răspunde interesului global. De exemplu, alegerile parlamentare germane sunt considerate în mare măsură cu caracter global, pentru că „valorile electoratului german sunt în linii mari similare cu ale Alegătorilor Globali”. Dacă ar fi votat cetățenii lumii, nu doar germanii, rezultatele scrutinului german ar fi fost aproape identice – cu excepția succesului formațiunii de dreapta AfD.

Prin contrast, referendumul turcesc din primăvară care a dat puteri sporite președintelui tot mai autoritar Recep Tayyip Erdogan ar fi „ieșit” taman pe dos dacă ar fi votat cetățenii „iluminați” ai planetei.

Promotorii inițiativei atrag însă atenția că asemenea constatări nu se bazează pe date statistice sau pe cercetări metodice, ci pe discuții cu simpatizanții mișcării din diferite țări ale lumii.

XS
SM
MD
LG