La un forum despre libertatea presei organizat la Chișinău de mai multe instituții și fundații internaționale de profil, între care Freedom House, participanții, inclusiv câțiva diplomați occidentali, au scos în evidență două riscuri principale: unul vine din partea propagandei ruse, iar altul din partea politicienilor locali.
O societate fără jurnaliști este ca un ziar fără litere, a spus, dând tonul discuţiilor ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Peter Michalko. UE este unul din partenerii externi ai Republicii Moldova care de-a lungul anilor a insistat pe libera exprimare a jurnaliștilor și a condamnat de fiecare dată implicarea politicului în activitatea instituțiilor de presă.
Astăzi, cu atât mai necesară este independenţa presei, cu cât Republica Moldova se află în pragul a două scrutine electorale: anticipatele pentru şefia Chişinăului şi parlamentarele aşteptate la toamnă, a observat Peter Michalko. Colegul său, ambasadorul Statelor Unite în Republica Moldova, James Pettit, şi-a exprimat îngrijorarea că alegătorii moldoveni şi-ar putea forma opiniile eronat, având acces limitat la informaţie:
„Democraţiile sănătoase au nevoie de un mediu prosper al presei independente, astfel încât cetăţenii să poată analiza în mod critic poziţiile candidaţilor. Cunoaştem cu toţii provocările: sectoarele media şi de publicitate din Republica Moldova sunt concentrate în mâinile câtorva persoane. Această situaţie îi lipseşte pe cetăţenii de acces la o gamă variată de păreri, conservează propaganda internă şi lipseşte cananele independente de resurse financiare pentru supravieţuire”.
Ambasadorul James Pettit a mai vorbit despre lupta cu propaganda externă, în special venită dinspre Rusia şi care afectează nu doar ţările din Estul Europei, ci şi Statele Unite.
Republica Moldova este protejată în faţa acestui flagel, a lăsat să se înţeleagă preşedintele parlamentului, Andrian Candu, care a amintit despre recentele modificări la Codul Audiovizualului, cunoscute drept „legea anti-propagandă”.
Pentru a realiza schimbările cu succes, este nevoie de instituţii puternice şi independente, libere de interferențe politice. Consiliul Coordonator al Audiovizualului trebuie să fie puternic şi independent...
Pe lângă lupta cu propaganda externă, a observat ambasadoarea Germaniei în Republica Moldova, Julia Monar, autorităţile moldovene ar trebui să depună mai mult efort pentru a scoate de sub control politic Consiliul Coordonator al Audiovizualului, instituţie a cărei menire e să protejeze spaţiul informaţional inclusiv de propaganda internă, tot mai vizibilă în ultima perioadă:
„Cadru legislativ ar trebui să ţintească concentrarea mass-media şi să creeze premise pentru o competiție adevărată şi pluralism. Pentru asta presa independentă trebuie să aibă şansa să devină viabilă economic şi sustenabilă, să aibă acces mai mare la piaţa publicitară, care, din câte cunosc, este mai monopolizată chiar decât media. La fel de important este şi noul Cod al Audiovizual. Pentru a realiza schimbările cu succes, este nevoie de instituţii puternice şi independente, libere de interferențe politice. Consiliul Coordonator al Audiovizualului trebuie să fie puternic şi independent, cu resurse umane suficiente, astfel încât să poată asigura respectarea legilor”.
De la Est la Vest, jurnaliştii se confruntă cu presiuni din partea politicienilor, constată corespondentul special de la publicaţia britanică „The Economist”, Tim Judah. El a făcut trimitere la recentul clasament al organizaţiei „Reporteri fără frontiere” care constată că inclusiv state din Uniunea Europeană se confruntă cu un nivel înalt al corupţiei şi grave probleme cu libertatea de exprimare:
„Bulgaria, de exemplu, ţară membră UE se află pe locul 109, spre deosebire de Republica Moldova, care e pe locul 80, deci, s-ar părea că situaţia presei aici este mai bună. Sunt sigur că la anul lucrurile se vor vedea diferit. Cu siguranţă Slovacia, unde recent a fost asasinat un jurnalist de investigaţie, va coborî în acest top. Mă întreb cum va arăta Statele Unite, unde preşedintele Donald Trump atacă cu regularitate presa. Cred că majoritatea ţărilor din regiune se confruntă cu probleme similare: încercarea oligarhilor şi politicienilor de a controla presa, autocenzura, jurnalişti supuşi ameninţărilor şi, desigur, controlul mass-mediei prin intermediul publicităţii”.
Asasinarea jurnalistului de investigaţie din Slovacia, care relata despre evaziune fiscală de proporţii săvârşite de oameni de afaceri ce aveau conexiuni cu politicieni aflaţi la guvernare, oglindeşte situaţia în care se află presa din regiune, a remarcat jurnalistul de la „The Economist”: solitară, cu resurse financiare limitate şi confruntându-se cu politicieni care vor s-o controleze.
