Linkuri accesibilitate

La Chișinău au fost comemorate victimele primului val de deportări staliniste din 1941


Ceremoniile principale au avut loc la monumentul „Trenul durerii” din Scuarul Gării. Tot acolo au depus flori și oficialitățile.

Primul cel mai mare val de deportări a fost în iunie 1941, când peste o mie de vagoane au părăsit Basarabia de atunci luând cu ele zeci de mii de oameni. Maria Șendrea, pe care am cunoscut-o la marșul de comemorare de astăzi, este o supravețuitoare a unuia dintre valurile deportărilor. Avea zece ani când familia ei, cu toți trei copii, a fost deportată. Se întâmpla în anul 1949:

Maria Șendrea
Maria Șendrea

„Au venit noaptea, ne-au sculat din somn, erau doi din sat și un soldat rus. Rusul ne spunea să ne strângem lucrurile, că degrabă trebuia să vină mașina. Mama, dacă a auzit că dintre cei deportați în 1941 au fost și împușcați, credea că ne duc și pe noi ca să ne omoare. Ne-au încărcat în vagoane... ne-am îngrămădit lângă mama și ceream mâncare, dar ce să ne dea, că nu luasem nimic cu noi.”

Maria Șendrea mai spune că familia ei a fost trimisă la munci silnice în regiunea siberiană Irkutsk. Când a revenit, povestește ea, a început totul de la zero. Mărturii asemănătoare cu cele ale Mariei Șendrea sunt auzite astăzi din ce în ce mai rar. Doar în municipiul Chișinău, anul trecut, peste o sută de foști deportați au decedat, potrivit Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici.

Mărturiile foștilor deportați rămași în viață sunt extrem de valoroase, deoarece, așa cum constată istoricii, printre care și Ion Varta, nu toate episoadele acelor vremuri au fost limpezite:

„Tema, din păcate, nu este elucidată. Noi, istoricii n-am venit în fața publicului cu dovezi clare, care a fost soarta destinului acestor conaționali ai noștri în urma deportărilor din iunie 1941.”

La marșul de comemorare au participat nu doar foști deportați. Ion Cotelea, de exemplu, spune că a venit de la aproape 600 de km depărtare, de la București. Locuiește în România, după ce înainte de cel de-Al Doilea Război Mondial a fost evacuat la Timișoara.

Ion Cotelea
Ion Cotelea

Europa Liberă: Domnul Cotelea, ce anume vă leagă de acest eveniment?

Ion Cotelea: „Patriotismul de care trebuie să dăm dovadă față de acest petic de pământ dominat de o serie de oameni care nu-și meritau funcțiile, patriotismul de care unii au uitat, dar nici n-au învățat prea mult la școală. Cărțile nu prea tratează suficient istoria acestui popor.”

Europa Liberă: Cine credeți că ar trebui să-și asume repararea acelor crime de atunci?

Ion Cotelea: „Cei care ne conduc.”

Europa Liberă: Cum?

Ion Cotelea: „Legi votate, în care să se țină seama de acest popor care a trecut prin multe...”

Pe de altă parte, o altă participantă la marșul comemorării victimelor deportărilor Ana Vâlcu crede că Rusia ar trebui să-și asume repararea consecințelor crimelor din fosta Uniune Sovietică:

„Toate conducerile de vârf de până acum n-au pus întrebarea genocidului. Guvernele noastre, din Republica Moldova și România, ar trebui să facă un dosar pentru a impune Uniunea Sovietică, Rusia de astăzi, să plătească despăgubiri, pentru tot, pentru munca depusă de poporul nostru în Uniunea Sovietică, dar și pentru genocidul pe care l-au făcut aici.”

Marșul comemorativ de astăzi a fost organizat de Asociația Foștilor Deportați și Deținuți Politici și se înscrie într-o serie de evenimente dedicate împlinirii a 76 de ani de la primul mare val de deportări staliniste din Basarabia. Premierul Pavel Filip și președintele Parlamentului, Andrian Candu, au depus flori la Monumentul deportaților din scuarul gării. La fel au procedat și membrii Partidului Liberal. Toate evenimentele au fost organizate însă separat.

Într-o conferință de presă la Președinție, întrebat de ce nu a participat la evenimentele de comemorare, Igor Dodon a răspuns, scurt, jurnaliștilor că el condamnă deportările, dar fără, a face „show-uri politice”.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG