Linkuri accesibilitate

De ce parlamentarii nu se grăbesc să înlăture lacunele din legislație semnalate de Înalta Curte după alegerile prezidențiale de anul trecut?

La scurt timp după încheierea scrutinului prezidențial din toamna trecută, Curtea Constituțională a formulat în adresa Parlamentului șase sugestii de modificare a legislației electorale care, în opinia Curții, au lăsat loc de abuzuri și au permis concurenților să-și ponegrească rivalii. Criterii clare pentru distribuirea buletinelor de vot peste hotare, sancțiuni pentru implicarea cultelor religioase în campaniile electorale și pedepsirea imediată a instituțiilor de presă care fac partizanat politic – sunt doar câteva dintre recomandările Curții Constituționale. În ce măsură au ținut cont parlamentarii de aceste sugestii în procesul de adoptare a sistemului electoral mixt?

Scrutinul prezidenţial din toamna trecută a fost calificat de mai mulţi experţi drept lipsit de fairplay, adică ocolindu-se regulile existente ori profitându-se de lipsa lor. Concurenții nu au ezitat să-şi ponegrească contracandidații. Echidistanța şi pluralismul de opinii în presă au fost mai degrabă o excepţie, decât o regulă. Cu titlu de exemple elocvente analiștii invocă falsul mediatic despre cei 30 de mii de migrați sirieni pe care ar trebui să-i găzduiască Republica Moldova, dar si intervențiile pătimașe ale unor prelați din cadrul Mitropoliei Moldovei.

Toate aceste încălcări au fost admise urmare a unor lacune legislative, depistate de Curtea Constituțională, şi care au devenit subiectul unor recomandări adresate parlamentului. Democratul Sergiu Sîrbu, unul dintre promotorii sistemului electoral mixt, spune că în procesul de modificare a Codului Electoral, legislatorii au ținut cont „parţial” de recomandările Înaltei Curţi:

Sergiu Sîrbu
Sergiu Sîrbu

„Nu am intervenit la articolele care ţineau concret de alegerile prezidenţiale, deoarece noi am modificat capitolele ce ţin de alegerile parlamentare. Deci, acolo unde am avut posibilitatea din punct de vedere tehnic-legislativ am intervenit, am soluţionat problema…”

Europa Liberă: Iată mă uit la cele şase sugestii şi scrie, de exemplu, despre instituirea unor mecanisme de sancționare, inclusiv de ordin penal, pentru tentativa de implicare a cultelor religioase în campania electorală…

Sergiu Sîrbu: „Atenţie! Modificarea Codului Penal nu are nimic în comun cu Codul Electoral. Este deja o altă modificare, ea nu ţine de Codul Electoral şi asta noi o putem face oricând.”

Europa Liberă: Dar în ce priveşte instituţiile media şi felul în care reflectă campania electorală?

Sergiu Sîrbu: „Nu ţine de Codul Electoral, vă spun, asta ţine de Codul Audiovizualului. Dar noi am intervenit şi aici - la procedura de contestare am intervenit. Am soluţionat parţial problema şi am spus că toate contestaţiile ce ţin de media se vor examina într-un termen foarte restrâns direct de CCA şi de instanţa de judecată ca să nu fie create situaţii astfel încât sancţiunile să vină după ce campania electorală s-a încheiat.”

De-a lungul anilor, politicienii moldoveni nu au dat dovadă de prea mare interes pentru modificări electorale ce ar garanta alegeri libere şi corecte, constată directorul programului de monitorizare a proceselor democratice din cadrul Promo-Lex, Pavel Postică. Ba mai mult, spune expertul, mulţi politicieni preferă să vadă paiul din ochiul contracandidatului, în loc să atragă atenţia la propriile greşeli şi nu le lipseşte imaginaţia când vine vorba de încălcarea regulilor electorale. În ce priveşte sugestiile formulate de Curtea Constituţională, în procesul de modificare a Codului Electoral parlamentarii au ţinut cont, de fapt, doar de una, constată Pavel Postică, cea care se referă la majorarea buletinelor de vot peste hotare. În rest, recomandările au fost trecute cu vederea:

Pavel Postică
Pavel Postică

„Reglementările fundamentale legate de sancţiuni pentru implicarea cultelor în campania electorală, implicarea neonestă a radiodifuzorilor sau surselor mass-media în campania electorală, coruperea alegătorilor, transportarea organizată a alegătorilor, sub aceste aspecte practic nu s-a soluţionat nimic.”

Europa Liberă: Dle Postică, dar parlamentarii se pot apăra spunând că aceste recomandări au fost făcute după un scrutin prezidenţial, prin urmare se vor ţine cont de le la un viitor scrutin tot prezidenţial.

Pavel Postică: „În nici un caz! Curtea a semnalat care sunt neajunsurile şi care sunt viciile fundamentale ale procesului electoral din Republica Moldova, or, aceste probleme pot influenţa şi duce la vicierea procesului şi nu contează care este acesta, parlamentar, local sau prezidenţial.”

Bineînţeles, parlamentarii ar putea reveni la recomandările Curţii Constituţionale în sesiunea de toamnă. Expertul Promo-Lex Pavel Postică nu pune, însă, mari speranţe în voinţa deputaţilor de a se conforma recomandărilor Înaltei Curți. De ce? Pentru că au avut suficient timp la dispoziţie ca să modifice Codul Electoral pentru a garanta campanii încheiate „la toţi nasturii”. În plus, politicienii şi-au făcut o obișnuință din a ocoli regulile de fiecare dată când au avut ocazia, iar asemenea deprinderi, continuă expertul, se dezrădăcinează mai greu. În plus, atunci când deputații se jură că se zbat pentru interesul poporului, îndărătul acestor cuvinte de cele mai dese ori sta agenda partidelor din care fac parte ori interese corporative prost camuflate, asta este percepția generală greu de spulberat fără probe contrarii.

XS
SM
MD
LG