Serviciul de mediere funcționează în Republica Moldova din anul 2007, însă această metodă alternativă de rezolvare a conflictelor nu este suficient de răspândită. Europa Liberă a stat de vorbă cu Lilian Deliu, șeful Direcției profesii și servicii juridice din cadrul ministerul justiției și cu Sabina Sandu, de curând atestată ca mediator.
Lilian Deliu: „Grație implicării Ministerului Justiției, această profesie [a mediatorului, n.red] a devenit și va deveni în continuare tot mai populară pe zi ce trece. În continuare, instituția de mediere este o instituție foarte importantă. Deci, scopul și obiectivele urmărite privind funcționarea eficientă a sistemului de soluționare alternativă a litigiilor este indispensabilă procesului de edificare a unul sistem judiciar eficient. Având potențial de a îmbunătăți accesul la justiție, de a reduce termenul necesar soluționării litigiilor, pe lângă reducerea fluxului mare de dosare din instanțele de judecată, medierea are drept scop și efect economisirea resurselor umane și financiare.”
Europa Liberă: Înțeleg că vor câștiga în timp atât cetățenii care vor apela la acest serviciu, cât și instanțele judecătorești, judecătorii care vor avea, probabil, mai puține dosare?
Lilian Deliu: „Să zic că vor câștiga judecătorii, nu este corect din partea mea, eu aș zice că, mai bine zis, s-ar diminua cauzele care vor parveni sau ar putea parveni pentru examinare în instanțele de judecată, dar vor avea de câștigat ambele părți care vor fi mediate, indiferent cine sunt ele.”
Europa Liberă: Cei 137 de mediatori care pășesc în această profesie au trecut printr-o testare. Ce trebuie să demonstreze ei sau ce capacități trebuie să aibă?
Lilian Deliu: „Întâi de toate, trebuie să aibă capacitatea de exercițiu și de folosință, să întrunească toate condițiile și criteriile de accedere în profesia de mediator, să treacă cursuri de instruire, care sunt acreditate în mai multe universități din Republica Moldova, să susțină examenul la cursurile de instruire pe lângă universități, după asta, să depună actele, să întrunească condițiile necesare și susțin examenul în două probe – scris și verbal – în cadrul Ministerului Justiției. Bineînțeles, ar fi benefic și ar fi de dorit ca fiecare mediator să aibă măcar elementare cunoștințe de psihologie. Asta i-ar servi ca un atu în soluționarea sau în medierea unui litigiu și, bineînțeles, o viață trăim, o viață învățăm; fiecare se învață pe zi ce trece pe acțiunile sau faptele pe care le face, activitatea pe care o prestează etc.”
Europa Liberă: De fapt, cine poate deveni mediator?
Lilian Deliu: „Oricine care este doritor, care întrunește criteriile și condițiile de accedere în profesie și are dorința mare de a promova, de a susține și de a înfăptui actul justiției.”
Europa Liberă: Mediatorii care activează deja unde sunt concentrați – mai mult în Chișinău sau sunt și în teritoriu și cetățenii din satele Moldovei știu că există această posibilitate?
Lilian Deliu: „Am avut ocazia să fac câteva vizite de lucru pe teritoriul Republicii Moldova în anumite raioane, cum ar fi Ungheni, Călărași, la nord, Edineț, orașul Bălți. Sunt persoane, chiar am fost flatat de persoane care sunt aprige de a însuși materia de mediator, de a obține licența de mediator, de a presta servicii de mediator. Oamenii abia încep a înțelege care sunt beneficiile și avantajul medierii.”
Europa Liberă: Pentru sistemul justiției, care nu este privat de critici și de așteptări de îmbunătățire, ce avantaje aduce acest nou serviciu?
Lilian Deliu: „Haideți să vă spun mai simplu – mediatorii și instituțiile de mediere au rolul de a transforma o societate a conflictelor într-o societate a înțelegerii. Medierea este o școală menită să ne reînvețe să ne înțelegem între noi, să cooperăm, să fim indulgenți față de ceilalți. Progresul și prosperitatea nu pot veni decât din bună înțelegere și cooperare.”
Europa Liberă: Crește numărul celor care sunt interesați de această profesie?
Lilian Deliu: „Bineînțeles, zilnic acest număr se mărește, zilnic avem solicitări, zilnic suntem întrebați unde ar putea să facă cursuri, care sunt criteriile, care sunt condițiile ș.a.m.d.”
Recent, Ministerul Justiției a acreditat încă 137 de noi mediatori. Printre ei, Sabina Sandu, fostă funcționară care spune că soluționarea conflictelor prin ajungere la consens este încă un tărâm necunoscut pentru mulți cetățeni.
Sabina Sandu: „Fiind în cadrul Ministerului Justiției, am fost una dintre cei care au participat la elaborarea proiectului în medierea judiciară. De asta am făcut concluzia că medierea este un tărâm mai nou pentru Republica Moldova, dar este unul foarte semnificativ, cu un viitor destul de bun, care este dezvoltat în Europa, în țările europene, în țările un pic mai dezvoltate decât Republica Moldova și în timp va căpăta tărâm și la noi în țară. Deci, este un domeniu de succes, zic eu.”
Europa Liberă: De ce ar apela un om la serviciile unui mediator? Obișnuința este să meargă în instanță, știind că acolo i se face dreptate.
Sabina Sandu: „Oamenii trebuie să înțeleagă că accesul la un mediator, și anume, cazul când vor apela la un mediator le va simplifica lor viața, să zicem așa; va face mai simplă procedura de soluționare a unui litigiu care a apărut între ei. Orice gen de conflict – fie că este unul de muncă, fie că este unul de familie, între soți, copii, părinți, de tot genul – le va ușura și va fi o cale amiabilă. Mediatorul vine să faciliteze, să ajute la soluționarea conflictului; el vine cu soluții alternative, le dă idei de soluționare, nu le impune absolut nicio decizie, ci doar facilitează împăcarea și soluționarea amiabilă a unui conflict.”
Europa Liberă: Și efectul juridic este același?
Sabina Sandu: „Efectul juridic, bineînțeles, este același cum ar fi al unei hotărâri judecătorești, doar că, în cazul medierii, părțile sunt cele care ajung la acel numitor comun și găsesc consensul.”
Europa Liberă: De ce ar apela unii oameni – avantajul timpului, avantajul banului?
Sabina Sandu: „De regulă, un proces de mediere durează în jur de trei luni. Bine, acest termen ar putea fi extins la solicitarea părților, dar plus-minus va dura trei luni. Plus la asta, este o scădere de costuri – nu se vor achita acele taxe de stat, care se achită în instanță, nu se va achita acel procent din tranzacție, va fi doar achitat serviciul, plata pentru mediere. Deci, persoanele câștigă, au un beneficiu și ca timp, și ca bani.”
Europa Liberă: Presupun că rezolvarea unor conflicte pe cale amiabilă implică nu doar cunoștințe juridice, dar și capacități de comunicare, abilități psihologice, dacă pot să le zic așa. De ce trebuie să dea dovadă un mediator?
Sabina Sandu: „Ceea ce am învățat noi în procesul formării noastre ca mediatori, a fost faptul că mediatorul este pentru început un bun psiholog. Deci, nu toți mediatorii sunt juriști; trebuie să fim conștienți de faptul acesta, și asta nici nu este necesar. În primul rând, este un bun psiholog, cum am mai zis-o, care facilitează și îndeamnă părțile să convină și să găsească de comun acord acea soluție care va fi benefică oarecum pentru ambele părți.”
Europa Liberă: Pe cât de răspândită este această formă de soluționare a oricăror probleme? Cât de mult știu oamenii despre posibilitatea de a apela la un mediator?
Sabina Sandu: „Până când, cu părere de rău, medierea nu este foarte răspândită în Republica Moldova, dar eu tind să sper că într-o zi medierea va căpăta teren tot mai mare și oamenii vor fi conștienți de toate beneficiile pe care le au atunci când se adresează unui mediator.”
Europa Liberă: Cine ar trebui să-i informeze sau care-i prima ușă unde află de posibilitatea de a apela la un mediator?
Sabina Sandu: „Eu cred că cea mai bună promovare a medierii este anume promovarea din gură în gură, să-i zic, de la persoană la persoană. Atunci când avem exemple pozitive de soluționare și când se transmite colegului, vecinului, nu mai știu, rudelor că, uite, am avut o problemă și am soluționat-o în termen restrâns, cu costuri restrânse și am ajuns la un numitor comun cu persoana cu care aveam un conflict anterior.”
Europa Liberă: Și în același timp, cum ar putea să crească încrederea în această posibilitate de mediere, că, oricum, de asemenea, implică costuri la fel ca și alternativa unui avocat?
Sabina Sandu: „Păi, bine, când persoana merge la un avocat, este conștientă că implică costuri. Același lucru va fi și la un mediator; persoana trebuie să fie conștientă că faptul adresării la un specialist, ca și la orice alt specialist din orice domeniu, costă. În același timp, când persoanele vor pune pe o balanță cât ar costa adresarea în instanță și toate plățile aferente unui proces judiciar și cât ar costa o mediere, un proces de mediere, vor simți vădita diferență între costurile față de un proces simplu judiciar și un proces de mediere.”
Europa Liberă: Neîncrederea mare, pe care o manifestă cetățenii moldoveni în actul justiției, împiedică cumva popularizarea acestei posibilități sau, din contra, poate fi o portiță deschisă?
Sabina Sandu: „După mine, eu o văd ca o portiță deschisă, dar, în același timp, nu pot să zic că sistemul justiției din Republica Moldova este unul rău, doar că persoanele încă nu sunt informate și nu cunosc toate atuurile și toate subtilitățile unui proces de judecată. În același timp, medierea apare ca o soluție mai simplă, alternativă și mai simplă pentru soluționare și cred că persoanele odată ce se vor adresa și vor hotărî, vor rezolva o dispută, pentru viitor deja vor fi mai inițiate și mai convinse că, prin mediere, este posibil de rezolvat o dificultate, o problemă.”
Europa Liberă: Dar nu există o competiție între mediatori și avocați, or, s-ar părea că vin pe contrasens cumva eforturile lor?
Sabina Sandu: „Eu cred că mediatorii și avocații trebuie să lucreze cot la cot; trebuie să facă o bună echipă, să nu existe sentimentul acesta de concurență, ci de colaborare între ei mai mult.”
Europa Liberă: Ar fi posibil ca medierea să fie o etapă obligatorie înaintea începerii unui proces în instanță?
Sabina Sandu: „Păi, bine, conform legislației naționale, deja este introdusă medierea judiciară obligatorie pentru anumite tipuri de litigii. Ulterior, din câte cunosc, Ministerul Justiției își propune lărgirea acestor categorii de litigii pentru a acoperi cât mai multe. Acum se aplică pentru litigiile de familie, de muncă... Urmează a fi extins acest cerc, astfel încât atunci când persoana va ajunge în instanță, nu va fi deodată în fața unui judecător, va apărea în fața unui mediator-judecător, să-i zic așa, care le va propune și care va încerca să medieze conflictul până a ajunge la faza judiciară.”
