Linkuri accesibilitate

Marie NDIAYE. Trei femei puternice


O femeie puternică şi un romancier de forţă, Marie Ndiaye dă un plus de culoare literelor franceze.

Literatura franceză contemporană seamănă tot mai mult cu Naţionala Franţei la fotbal – autori de origini diferite, venind din Magreb, Caraibe sau Africa neagră, dau strălucire limbii lui Voltaire. Printre aceştia, Marie Ndiaye (născută în 1967, dintr-o mamă franţuzoaică şi un tată senegalez ce revine în Africa, şi pe care aproape că nu-l mai revede), distinsă cu Premiul Fémina în 2001 pentru Rosie Carpe, şi cu râvnitul Goncourt, în 2009, pentru Trei femei puternice, Ed. Trei, 2016.

Se numesc Norah, Fanta şi Khady Demba, şi sunt – fiecare într-un text autonom – cele trei femei puternice ale naraţiunii; prima este o avocată locuind în Franţa, după ce că tatăl ei îl răpise pe fratele lor mai mic să-l crească singur în Tanzania, iar acum contează pe sprijinul ei ca să-l scoată din puşcăria unde ispăşeşte de fapt o fărădelege a tatălui; cea de-a doua, profesoară la Dakar, îşi urmează soţul alb în Franţa, unde lucrurile nu merg deloc bine, astfel încât căsnicia lor riscă să naufragiază; în sfârşit, o biată văduvă „mereu fericită să-şi pronunţe numele pe tăcute şi să simtă cât de bine i se potrivea” alungată de familia soţului şi care se luptă să supravieţuiască, fără a-şi pierde demnitatea umană.

Magistral scrise, ceea ce m-a impresionat mai cu seamă este acel amestec de tandreţe şi cruzime ce face din stil un stilet, dacă nu cumva chiar un bisturiu. Altfel spus, Marie Ndiaye nu scrie, ci taie în carne vie: „Cu mult timp în urmă, tatăl ei îi răspunsese odată la telefon mamei sale care, neagră de supărare, îi spusese că urma să împrumute bani pentru a-şi lua un bilet de avion, să vină să-şi viziteze fiul, dacă el refuza să-l trimită în vacanţă la ea: Dacă te văd coborând din avion, îi tai gâtul şi mi-l tai şi mie după aceea, sub ochii tăi. Dar era el un om care să-şi taie gâtul?”, iar peste câteva pagini: „I se părea că nu are nici o portiţă de scăpare, că o ţinea ostatică, îi ţinea ostatici, de fapt, de când îl răpise pe Sony, imprimând asupra vieţii lor marca ferocităţii sale”. (În acest sens, cea de-a treia naraţiune ar trebui citată cvasi integral, la fel – şi pasaje lungi dintr-a doua.)

Ea însăşi o femeie puternică şi un romancier de forţă, Marie Ndiaye dă un plus de culoare literelor franceze.

10 septembrie ’18

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG