Politicianul german Manfred Weber, vicepreşedinte al Uniunii Creştin-Sociale (bavareze) şi lider al grupului deputaţilor din Partidul Popular European, din parlamentul european, şi-a anunţat candidatura la funcţia de şef al Comisiei Europene. Weber (născut în 1972) aspiră deci la funcţia pe care o deţine în prezent Jean-Claude Juncker. Mandatul acestuia se încheie anul viitor.
Anunţul lui Weber, considerat drept reprezentant al aripii conservatoare a Partidului Popular European, a fost primit fără rezerve de către bavarezii creştin-sociali. Cancelara creştin-democrată Angele Merkel a declarat în faţa presei că „în principiu” este de acord cu propunerea aspirantului. Faptul că Merkel s-a pronunţat doar „în principiu” pentru Weber poate fi interpretat şi ca un gest de ezitare. Ezitare care are la bază şi tensiunile existente între Uniunea Creştin-Democrată a Angelei Merkel şi Uniunea Creştin-Socială (bavareză) a lui Weber.
Acesta a încercat să se prezinte, în mai multe interviuri, ca un militant pentru ideea europeană, însă fără a se distanţa convingător de linia conservatoare a partidului bavarez care, în mod ostentativ, întreţine legături strînse cu liderul Fidesz şi premier al Ungariei, Viktor Orbán. Această apropiere de Fidesz care aparţine grupului partidelor populare din Parlamentul European a determinat atît pe unii liberali, cît şi pe unii ecologişti să-i reproşoze lui Weber că nu apără, într-un mod convingător, valorile europene şi nu se opune, într-un mod energic, populismului naţionalist de dreapta promovat de Orbán.
Într-un interviu acordat canalului doi al televiziunii publice germane (ZDF) şi televiziunii austriece (ORF), Weber a declarat că, la nivel european, linia lui Orbán nu se va bucura de „un rabat în ceea ce priveşte nerespectarea drepturilor fundamentale”.
Săptămîna viitoare, a mai spus Weber, Parlamentul European se va ocupa „într-un mod ofensiv” de politica premierului Ungariei.
La întrebarea dacă partidul Fidesz va fi exclus din grupul Partidului Popular European, Manfred Weber, a răspuns evaziv. În schimb, a afirmat că vrea să facă Europa mai democratică şi mai puţin birocratică. În interviul acordat televiziunii austriece, Weber a explicat că în prezent UE este atacată din exterior şi interior:
„Forţele externe sînt Donald Trump, Vladimir Putin, sînt chinezii. Dar şi Erdoğan. Unii dintre aceştia au interesul ca Europa să fie slabă şi învrăjbită. Dacă Europa este unificată, atunci sîntem un bloc, care se poate articula în favoarea valorilor pe care le împărtăşim. De aceea trebuie să fim conştienţi de provocările existente. De aceea vreau o Europă unită şi puternică”.
Referitor la forţele interne care subminează Europa, Weber a spus că acestea sînt:
„Naţionaliştii şi antieuropenii. Cei care vorbesc despre o Europă a naţiunilor, dar care vor o Europă a egoismului şi naţionalismului. Dacă privim harta Europei, atunci vedem guverne care formulează solicitări. Asta începe în Polonia, împotriva căreia s-a declanşat procedura de sancţiuni, potrivit articolului 7; îl avem pe Viktor Orbán, avem România, unde au avut loc, astă vară, demonstraţii de masă contra guvernului. Mai avem şi Italia care ne provoacă griji [...]. Dacă privim harta Europei, ne dăm seama că e nevoie să construim poduri şi să găsim soluţii comune.”
