Dan Caraiman are 32 de ani și locuiește în satul său natal, Molovata Nouă, din raionul Dubăsari, aflat în stânga Nistrului. Are studii în farmacologie și ecologie și a lucrat o vreme la Chișinău. „Farmaciștii au devenit, mai degrabă, vânzători. Eu n-am putut să lucrez la procent și m-am întors acasă”, spune tânărul, care de 10 ani face agricultură.
Trei zile pe săptămână, el lucrează farmacist în centrul de plasament pentru persoanele vârstnice din satul vecin, Cocieri. În celelalte zile, este pe câmp.
Începutul lunii aprilie este potrivit pentru a semăna floarea-soarelui. Încă înainte de ora 08:00, încarcă sacii cu semințe în remorca tractorului. În preajma lui, se agită un bărbat care urmează să-l ajute la lucrări, iar cei doi paznici ai depozitului – un câine mic negru și altul roșcovan ca o vulpe – sunt pe loc, curioși de mișcarea din apropiere.
Când remorca este gata, Dan o atașează la un tractor vechi și-i spune tractoristului să meargă la câmp. Urcă apoi într-un alt tractor, care pornește încet, după ce este împins la vale, ca motorul să se trezească.
În această zi senină, urmează să semene floarea-soarelui pe 27 de hectare. Dacă nu se strică tractorul, termină lucrările într-o zi. Pe celelalte terenuri a plantat deja grâu și năut.
Nu știe dacă-și va putea scoate recolta de după traseu
Tânărul agricultor arendează aproape 35 de hectare de terenuri arabile de la locuitorii satului Molovata Nouă. Cele mai multe se află până la traseul Râbnița-Tiraspol, iar 3,2 hectare sunt după traseu, aproape de hotarul cu Ucraina.
Dan este unul dintre cei 61 de agenți economici din satele Molovata Nouă, Cocieri, Coșnița, Doroțcaia și Pârâta din raionul Dubăsari care au terenuri după traseu. Din 1992, agricultorii sunt constant împiedicați de regimul separatist de la Tiraspol să ajungă la pământurile lor.
Deocamdată, fermierii din aceste sate sunt lăsați să-și prelucreze pământurile, însă perioada recoltării rămâne o incertitudine. Dan Caraiman nu știe cum va aduce în depozitul de la Molovata Nouă grâul care crește pe cele 3,2 hectare de după traseu.
El povestește că nu există puncte ilegale de control propriu-zise pe traseu, însă sunt „puncte mobile”, care îl opresc chiar și de câteva ori pe zi ca să-l verifice.
„Cer acte confirmative pentru roadă, ne întreabă unde ne ducem, de unde venim, de câte ori circulăm pe aici. Noi ne-am obișnuit cu asta. Și cu faptul că nu ne aude nimeni”, spune agricultorul. El crede că anume aceste „puncte” le-ar putea interzice fermierilor să-și ducă recolta peste traseu, dacă nu vor plăti „taxe vamale” în bugetul regiunii.
Ce „taxe vamale” a impus regimul de la Tiraspol
Odată cu intrarea în vigoare, la 1 ianuarie 2024, a noului Cod Vamal, care obligă agenții economici din regiunea transnistreană să plătească taxe vamale în bugetul Republicii Moldova, așa cum fac toate companiile din țară, Tiraspolul a ripostat. Așa-zisele autorități transnistrene au anulat „regimul preferențial” care le permitea fermierilor din raionul Dubăsari să treacă prin punctele ilegale de control fără să achite taxe.
Șeful Direcției agricultură și cadastru a Consiliului Raional Dubăsari, Sergiu Guvir, spune că, până acum, agricultorii plăteau o singură taxă, rutieră – 300 de lei pentru fiecare mașină cu o încărcătură mai mare de 18 tone. Acum, ei ar urma să plătească, potrivit funcționarului, pentru procedura de „devamare” câte 15 dolari pentru fiecare tonă de floarea-soarelui, șapte dolari pentru fiecare tonă de grâu și 10 dolari pentru o tonă de porumb. Mai mult, li se va cere o taxă vamală de 0,03% din costul total al producției transportate.
- Te-ar putea interesa și: Fermieri din Dubăsari, despre taxele impuse de Tiraspol: „Dacă statul nu se implică, nu văd cum vom continua activitatea”
„Ei ar trebui să facă o înregistrare provizorie la «departamentul vamal», unde vor da detalii despre activitate. Apoi, vor primi un certificat care le va permite să treacă cu material semincer, îngrășăminte, motorină, în funcție de suprafețele gestionate”, explică Guvir.
Terenurile agricole de peste traseul Râbnița-Tiraspol sunt folosite „ca o monedă de schimb”, mai spune funcționarul: „Dacă apare vreo situație de conflict, nu se permite accesul la terenuri”.
În aprilie curent, peste traseu, au rămas depozitate în jur de 2.500 de tone de cereale.
Într-un răspuns oferit Europei Libere, Biroul politici de reintegrare a declarat că Guvernul le va oferi fermierilor din raionul Dubăsari „compensații parțiale” prin programul activităților de reintegrare a țării pentru anul 2024.
„Problema fermierilor este constant menținută pe agenda formatelor de dialog privind reglementarea transnistreană, nefiind atestate în prezent impedimente în asigurarea accesului la terenuri”, se arată în răspuns.
Anterior, vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, a spus Europei Libere că pierderile acestor agricultori ar ajunge la 7-8 milioane de lei, bugetul total al programului de reintegrare fiind de 15 milioane de lei.
Trece producția peste Nistru numai cu feribotul
Majoritatea agricultorilor au o singură opțiune de a-și scoate recolta din regiunea transnistreană – trecând prin punctele ilegale de control. Cei din Molovata Nouă și Cocieri pot să folosească și feribotul care leagă Molovata Nouă de Molovata (gestionat de întreprinderea de stat „Bacul Molovata”), fără a fi documentați de așa-zisele autorități transnistrene.
Dan Caraiman nu are de gând să-și ducă marfa prin acele puncte, pentru că asta ar însemna să-și înregistreze afacerea în regiunea separatistă. „Eu mai bine îl las [terenul după traseu], dar nici nu mă duc să mă înregistrez în Transnistria”, spune Dan. Așa că folosește feribotul.
Totuși, în ultimii 3 ani nu se permit pe feribot mai mult de șase tone pe axă pentru camioanele de mare tonaj. Până la această restricționare, putea să treacă Nistrul cu feribotul cu un camion de până la 42 de tone.
„Șoferii de camioane se tem de indicator, se tem să fie amendați. Eu cu ce mașină să scot grăunțele de porumb sau grâul?”, spune Dan. Anul trecut, el a căutat timp de jumătate de an un cumpărător pentru grâul din 2022, ca să facă bani de motorină pentru lucrările din sezonul următor. „Vă închipuiți că asta se reflectă în preț. Cumpărătorul știe că eu nu am încotro”, explică agricultorul.
El recunoaște că încalcă regula și transportă încărcături mai mari, dar spune că își asumă acest risc, pentru că „nu are încotro”. Odată ajunse pe malul drept al Nistrului, camioanele sunt verificate de autoritățile moldovene.
„Trebuie să arătăm actele necesare, toate de-a fir a păr. Ne cer să aducem certificat de conformitate de la primărie și nu mai știu ce, de parcă suntem alții. Toate acestea nu sunt făcute de străini, dar de-ai noștri. Asta este oleacă dureros”, mărturisește Dan.
Agricultorul visează să-și cumpere un tractor nou, un pic mai puternic față de cele patru sovietice pe care le are. Anul trecut, a mers la una dintre băncile comerciale să ia un credit, însă a fost refuzat. „Nu am putut să las în gaj casa mamei din sat. Pentru că suntem de partea stângă a Nistrului, băncile nu iau aceste imobile ca gaj, chiar dacă aici e pământ moldovenesc”, explică el.
Deși are nenumărate impedimente, Dan Caraiman nu pleacă din satul lui, pentru că acolo este familia sa, soția și copilul: „Eu sunt o bucățică de patriot. Vrem să ne fie bine aici. O să luptăm ca să ne fie bine aici. Nu în altă parte”, spune el.
