Plasarea în arest a grupului de foști deputați, pe care procuratura îi acuză de dobândirea unor importante venituri prezumtiv ilicite pentru că nu ar fi fost declarate, a generat discuții contradictorii. Confruntarea de opinii s-a acutizat mai cu seamă după ce fostul deputat Artur Reșetnicov, care a deținut și un mandat de judecător al Curții Constituționale, a invocat anumite abuzuri la reținerea sa.
Fostul judecător a făcut referire, într-o scrisoare publicată pe o rețea de socializare, la o prevedere legală, potrivit căreia, foștii judecători s-ar bucura de garanții, iar reținerea lor ar trebui să fie sancționată cu acordul Curții Constituționale.
M-au lipsit de apărător, m-au lipsit de asistență medicală
Reșetnicov consideră că în cazul său s-ar face „justiție televizată”, iar arestul reprezintă „o pedepsire pentru hotărârile votate în calitate de judecător al Curții Constituționale”. Și tot din această cauză asupra sa s-ar face presiuni și în izolatorul de detenție preventivă unde este plasat acum, a declarat el la ultima ședință de judecată la care a fost adus: „După ce am transmis declarațiile respective din închisoare, avocatul a fost înlăturat și asupra mea, cât și a familiei mele, s-au făcut presiuni psihologice. M-au lipsit de apărător, m-au lipsit de asistență medicală, cu scopul ca eu azi să nu am puteri. Abia astăzi dimineață, cu greu am reușit să contractez noi avocați, noi apărători”.
Artur Reșetnicov era judecător constituțional în iunie 2019, când Înalta Curte a luat mai multe decizii controversate și contradictorii, între care cea prin care a calificat drept nelegitimă decizia Parlamentului la formarea noului guvern, după ce se constituise alianța parlamentară dintre blocul ACUM și Partidul Socialiștilor. Ulterior judecătorii constituționali și-au revizuit hotărârile din 7-9 iunie 2019, după care au demisionat in-corpore.
„Legea prevede că în privința judecătorilor constituționali, inclusiv a celor în demisie, urmărirea penală poate fi începută numai cu avizul prealabil al plenului Curții Constituționale”, a invocat Artur Reșetnicov. Faptul că nu există avizul Curții Constituționale „constituie o încălcare gravă a Constituției Republicii Moldova”, scrie el în scrisoarea trimisă din izolator.
Curtea Constituțională, al cărei membru Reșetnicov a fost în perioada 2018-2019, a evitat să comenteze acest caz, dar ne-a oferit mai multe prevederi din legislație cu privire la imunitatea judecătorilor constituționali.
Bunăoară, o hotărâre relevantă a Curții Constituționale din 26 martie 2020 subliniază că judecătorii constituționali rămân răspunzători pentru orice infracțiune comisă în afara procesului de luare a deciziei. Aceștia pot fi trași la răspundere pentru luare de mită, materială sau politică, în vederea soluționării unui caz într-un anumit mod. Totuși, în asemenea situații, judecătorii constituționali ar putea fi pedepsiți doar pentru infracțiunea concretă de luare de mită.
Infracțiunile pot fi comise de oricine, inclusiv de judecători ai Curții Constituționale
O recomandare a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei cu privire la judecători menționează că „atunci când nu exercită funcțiile judiciare, magistrații sunt responsabili civil, penal sau administrativ, ca și orice alt cetățean”. Totuși imunitatea funcțională continuă să se aplice și după încheierea mandatului judecătorilor constituționali, doar că aceasta ține exclusiv de deciziile luate, se arată într-un alt document - o opinie a Comisiei de la Veneția, din 2019, în care se precizează că asta nu exclude urmărirea penală în cazurile care nu au legătură cu procesul de judecare, pentru că „infracțiunile pot fi comise de oricine, inclusiv de judecători ai Curții Constituționale”.
Președintele Centrului de Resurse Juridice, Vladislav Gribincea, împărtășește aceeași opinie. El spune că fostul judecător constuțional Artur Reșetnicov nu ar putea să pretindă la anumite garanții procesuale tocmai pentru că este cercetat pentru fapte de corupție și nu pentru deciziile pe care le-ar fi luat în calitatea sa de judecător constituțional: „Noi nu avem încă o practică în care judecătorii Curții Constituționale să fi fost arestați. Legea prevede că judecătorul nu poate fi arestat, deferit justiției fără acordul Curții Constituționale. Totuși, legea prevede că ea se aplica doar în exercițiul funcției. Nu este clar dacă această prevedere se aplică si foștilor judecători. Ipotetic vorbind, acest lucru ar putea să fie posibil, doar în cazul în care infracțunea s-a comis în contextul exercitării atribuțiilor de judecător constituțional. În cazul de față dl Reșetnicov nu este acuzat de faptul că a comis pretinse infracțiuni pe durata mandatului său la Curtea Constituțională. Daca el ar fi fost acuzat, de exemplu, se pot întâmpla situații când judecătorul Curții Constiotuțioale ia mită pentru a lua o hotărâre. Iată pentru așa ceva este nevoie de acordul Curții, chiar dacă dosarul penal se pornește când el nu mai este în funcție”.
Moldova și corupția. Indexul Transparency International
Comisia de la Veneția subliniază că păstrarea imunității pentru deciziile luate în cazul judecătorilor constituționali se explică prin necesitatea de a le permite judecătorilor constituționali să pronunțe o hotărâre motivată fără teama de a fi urmăriți penal după încheierea mandatului lor. „Beneficiarul imunității funcționale nu este persoana însăși, ci independența instanței. Este o exigență importantă care derivă din însăși natura și calitatea independenței, imparțialității și transparenței judiciare”, am încheiat citatul.
Și Vladislav Gribincea vine cu explicați în acest sens: „Scopul imunității este de a asigura independenta Curții Constituționale. În momentul în care acuzațiile aduse după expirarea mandatului nu țin de exercitarea atribuțiilor nu cred că trebuie să fie imunitate. Eu nu cunosc poziția apărăriri dlui Reșetnicov, dar ei, cei reținuți, nu sunt deputați și nu au cum să aibă anumite garanții. Investigarea foștilor deputați are loc conform procedurilor ordinare”
Artur Reșetnicov și alți patru foști colegi de parlament au fost reținuți săptămâna trecută, în cadrul dosarului, numit sugestiv, al transfugilor, în care sunt cercetați penal 13 foști parlamentari care în 2015 au migrat de la fracțiunea Partidului Comuniștilor din Parlament la cea a Partidului Democrat, la solicitarea lui Vladimir Plahotniuc. Vladimir Vitiuc, Anatolie Zagorodnîi, Artur Reșetnicov și Sergiu Sîrbu au fost arestați pentru 30 de zile, iar Violeta Ivanov – pentru 20 de zile. Toți sunt cercetați pentru îmbogățire ilicită, iar cazurile sunt investigate în conexiune cu anchetele penale efectuate pe faptul coruperii unor parlamentari pentru părăsirea fracțiunii din care făceau parte.
