Linkuri accesibilitate

Macedonia, „Republica Ilinden”: țara unde un aromân figurează în imnul național


Skopje, Macedonia. Muncitori acoperă un palmier chinezesc în valoare de € 500. Mai toți palmierii sădiți iarna au murit de frig.

Grecia și Macedonia se apropie încet de un compromis în legătură cu numele fostei republici iugoslave.

Grecia și Macedonia se apropie încet de un compromis în legătură cu numele acesteia din urmă și s-a anunțat că țărișoara rezultată din destrămarea Iugoslaviei și care are capitala la Skopje s-ar putea numi „Republica Ilinden Macedonia”, iar nu „Macedonia” pur și simplu (nume contestat de Grecia) sau monstruoasa siglă FYROM (Former Yugoslav Republic of Macedonia).

„Republica Ilinden Macedonia”, așadar, care ar putea deveni noul nume al Macedoniei, se referă la „Ilinden”, Ziua Sfântului Ilie, pentru că în acea zi a izbucnit, în august 1903, în orășelul Krușevo din ceea ce este astăzi Macedonia, o rebeliune condusă de slavi, aromâni (vlahi) și albanezi împotriva Imperiului Otoman.

Jurnal de corespondent: Dan Alexe (Bruxelles)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:01 0:00
Link direct

Revolta a fost strivită brutal de otomani, dar data a rămas în memoria colectivă ca momentul formării identității naționale. Ziua de 2 august, Ilinden, e sărbătoare oficială iar Republica de la Krușevo e menționată în imnul național al Macedoniei, unul din cei patru eroi cântați acolo fiind un aromân: Pitu Gule.

Macedonia are două milioane de locuitori, dintre care între o treime si un sfert sunt albanezi. Este in același timp singura țară în care romii (țiganii) si aromânii si-au văzut limba recunoscută ca limba oficială și, iată, un vlah, un aromân, Pitu Gule, figurează în imnul național.

Ce este Macedonia ?

Macedonia e o tara care s-a născut printr-un accident. Accidentul a fost, desigur, destrămarea Iugoslaviei, care a dus la proclamarea independentei tarii, in 1991, iar Macedonia a avut de la bun inceput un statut ambiguu. Macedonia si conducerea ei de atunci nu căutau independența. Primul președinte Kiro Gligorov, nu se vedea absolut deloc in campion al independentei, într-atât țara părea artificială si greu de administrat. Independenta a fost de fapt forțată de razboaiele care începuseră deja in Croatia si in Bosnia.

Încă din momentul in care a devenit independentă, Macedonia a avut serioase probleme cu vecina sa Grecia, care nu a acceptat numele tarii si care din acest motiv a blocat orice apropiere a Macedoniei de Uniunea Europeana sau de NATO. Grecia considera ca are monopolul asupra denumirii „Macedonia” si a pus, ca o condiție a ridicării acestui embargo, schimbarea numelui tarii. Nici una din propunerile Greciei nu a fost însă găsita acceptabila de catre guvernele succesive de la Skopje, nici Fosta Republica Iugoslava Macedonia, nici Republica de la Skopje, si nici Republica de pe Vardar, de la numele fluviului care trece prin Skopje. Doar acum, cu „Republica Ilinden Macedonia”, avem începutul unei adevărate comunicări între Skopje și Atena.

Macedonia a trecut deja printr-un scurt război civil intre minoritatea albaneza si majoritatea slava. In momentul de fata ea ramane candidata atat la Uniunea Europeana cat si la NATO, care însă evita sa facă presiuni asupra Greciei pentru a o obliga sa-si ridice embargoul impus acestei țări... care, de altfel, rămâne singura tara in care limba aromâna este recunoscuta oficial.

Identitatea culturală macedoneană

O extremă identitară de tip protocronist (precum dacopatia românească) a fost atinsă in Macedonia, devenind de la o vreme ideologie oficială de la Skopje. E drept, cam toata lumea in Balcani a inceput sa-si caute o identitate prestigioasa si stramosi nobili, orice, numai sa nu li se mai spuna ca sunt „balcanici” sau „slavi”. Macedonenii au mers însă sa-și caute „strămoșii” până în Hindu Kush, in nordul Pakistanului!…

„Logica” e următoarea: Alexandru Macedon e cel mai mare erou al… macedonenilor… Dar noi nu știm despre limba macedonenilor altceva decât ca nu era greaca, însă in niciun caz nu putea fi o limba slavă, cum e macedoneana de azi. Alexandru Macedon, așadar, zic macedonenii, a cucerit toată lumea cunoscută până in India… Legiuni si falange macedonene au ramas pe acolo, prin Pakistanul de azi, deci este logic sa le căutăm astăzi urmașii, care sunt verii… macedonenilor.

Zis si făcut! Tristul si cenușiul aeroport din Skopje a fost botezat „Alexandru cel Mare” (nu contează ca grecii au unul cu acelasi nume, cel din Kavala). Dar asta nu era de ajuns si guvernul a mers sa-si găsească verii în Himalaia.

Trimisii de la Skopje au gasit un trib in ghețarii din nordul Pakistanului (Hunza) unde se vorbesc limbi bizare (khowari și burushaski) si au invitat la Skopje „regele” si „regina” unuia din triburi, pe care i-au intampinat pe Aeroportul „Alexandru cel Mare” cu o garda de onoare compusa din figuranti deghizati in „soldati macedoneni din antichitate”, care parca ieșeau din filmele naive de tip „peplum” ale anilor ’50.

Cam atât despre ridicolul politic și cultural.

In sfârșit, sa mai spunem ca Macedonia este o țară atât de bizara si atât de amestecata etnic si cultural, încât ea nu numai ca este un simbol al Balcanilor in general, dar a intrat si in vocabularul universal. Astfel, în franceză, o salată de fructe, sau de legume, în care se amestecă orice, se numește o... „macedonie”.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG