Linkuri accesibilitate

Ajutoare străine pentru șomerii Moldovei


(foto: arhivă)

Lipsa locurilor de muncă și sărăcia sunt în topul nemulțumirilor cetățenilor, după cum se arată în multiple sondaje realizate în Republica Moldova. Una dintre încercările recente ale autorităților să amelioreze problema este programul-pilot de formare profesională la locul muncii. Inițiativa care s-a încheiat oficial astăzi are drept scop integrarea șomerilor necalificați, mai ales a tinerilor dezavantajați.

Ajutoare străine pentru șomerii Moldovei
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:01 0:00
Link direct

Aliona Roșciuc este una dintre beneficiarele proiectului și am surprins-o când se grăbea la lucru. Spune că are 45 de ani și o casă plină de copii, deci multe guri de hrănit.

Aliona Roșciuc
Aliona Roșciuc

„Am locuit la Edineț, am venit la Hîncești și am rămas fără lucru, fără nimic. Sunt mamă cu nouă copii și am hotărât să ajung la forța muncii. Acolo mi-au propus proiectul. Le-am zis că sunt de acord să încerc să merg înainte, fiindcă nu e ieșire [din situație] să șezi acasă.”

În cadrul programului-pilot, Aliona Roșciuc a urmat cursuri de cusătorie la o fabrică din Hîncești, o meserie pe care a îndrăgit-o după absolvirea a zece clase. Atunci când îți place munca, totul merge ușor, adaugă interlocutoarea.

„A fost teoria, pe urmă practica. La sfârșitul lunii decembrie am rămas la fabrică. Colectivul e foarte bun, e plăcut, salariul e bun. E bine.”

65 de persoane au beneficiat de programul-pilot de formare profesională la locul muncii. Timp de șase luni, tineri dezavantajați „furau” din meseria de bucătar și cusător de la mentori. Din acești ucenici, 61 au obținut râvnita poziție. Și angajatorii au avut de câștigat. Este o oportunitate de a instrui propria forță de muncă, conform nevoilor pieței.

Alexandru Moroz în vârstă de 21 de ani spune că pasiunea pentru pregătirea bucatelor i se trage din copilărie. Deși este mezin, anume el împreună cu mama găteau mâncare pentru familie. Când i s-a oferit șansa să învețe meseria de la bucătarii unui restaurant din Chișinău, a decis să n-o rateze. O parte din banii munciți îi trimite familiei din Hîncești, dar are și alte nevoi, a adăugat tânărul.

„Pentru distracție, pentru chirie și ca să ai de mâncare, să ai în ce să te îmbraci...”

Miza de lungă durată a autorităților care au lansat proiectul a fost să țină tinerii acasă, oferindu-le instruire și locuri de muncă. Alexandru Moroz însă spune că nu s-a lăsat convins să rămână în țară.

Alexandru Moroz
Alexandru Moroz

„În continuare cred că o să plec peste hotare pe oleacă de timp. La noi în Moldova e tak sebe să lucrezi ca bucătar. Nu e chiar salariul care trebuie să fie pentru așa lucru. Eu lucrez 13-14 ore pe zi. Pentru 200 de ore lucrate timp de o lună salariul e foarte mic.”

Proiectul-pilot este evaluat la 40 de mii de dolari, grant oferit de Organizația Internațională a Muncii și implementat de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă. Autoritățile sprijinite financiar de parteneri străini spun că ar intenționa să extindă acest program la nivel național.

Dar eforturile autorităților riscă să nu fie de-ajuns. Statistica oficială arată că în perioada ianuarie-martie au fost înregistrați peste 21 de mii de șomeri. Studiile OIM dau de înțeles că mai mult de un sfert din tinerii din Republica Moldova nu sunt angajați în câmpul muncii și nici nu fac studii. O altă provocare pe piața muncii este discrepanța între cerere și ofertă.

Ce măsuri va lua guvernarea ca să redreseze situația?

Ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Svetlana Cebotari promite că proaspăta lege de ocupare o forței de muncă, aprobată miercuri de Guvern, va da roade deja în 2019.

Svetlana Cebotari
Svetlana Cebotari

„Acest proiect de lege prevede oportunitate pentru toți: de a selecta învățământul dual, pregătirea profesională la locul de muncă, cât și subvenții pentru angajatori, inclusiv și în teritoriile administrative. […] Să fim cât mai aproape de beneficiari, de șomeri, astfel creând-le condiții pentru a-și selecta domeniul cel mai aproape interesului său, pentru a reduce timpul de instruire, forma de instruire la locul de muncă.”

Cercetările arată că migrația masivă continuă să fie o provocare pentru angajatorii care caută forță de muncă calificată. Sectorul public și privat ar trebui să lucreze cot la cot, iar prioritatea guvernului ar trebui să fie căutată altundeva, spune Alexandra Can, președintele Asociației Patronale din Industria Ușoară „Apius” și una dintre angajatorii implicați în proiect.

Alexandra Can
Alexandra Can

„Un tânăr își dorește să-și facă o casă, o familie. Or, cu banii care îi câștigă aici, fără susținerea statului, el nu poate să-și cumpere un apartament, să-și facă o căsuță, ce-ar fi prima condiție să rămână în țară. Deci, partea socială îl face pe om să aleagă. Dvs. vedeți că bâlbâielile din ultimii 25 de ani a indus toată lumea într-o nesiguranță în ziua de mâine, deci omul nu știe dacă mai are o speranță în ziua de mâine.”

Alexandra Can a adăugat că mai ales bunăstarea economică, existența unui stat de drept și garanțiile sociale ar ajuta tinerii să aleagă un viitor în Republica Moldova.

XS
SM
MD
LG