Linkuri accesibilitate

În căutarea soluțiilor inovatoare pentru combaterea trolilor și a știrilor false


La work-shop-ul TechCamp „Tehnologia adevărului”

Cu câteva luni în urmă, într-o zi de sâmbătă, pe reţele sociale au fost distribuite concomitent mai multe ştiri despre atacuri teroriste la Chişinău, ce s-au dovedit a fi inexistente, pretinse asasinate ale unor politicieni de frunte ori alte accidente de talia evenimentelor neverosimile. A fost o testare, ca la carte, a unor portaluri ce distribuie ştiri false sau fake news, cum s-au exprimat mai mulţi experţi media. Informațiile publicate nu făceau referinţă la niciun comunicator oficial, prin urmare nu puteau fi verificate dacă erau sau nu adevărate. În ciuda acestui fapt, mulţi utilizatori de internet promovau aceste neadevăruri fără să ezite.

Specialişti în domeniu atenționează de mai mult timp că difuzarea dezinformării sau a elementelor de propagandă poate influența alegerea cetățenilor atunci când aceștia sunt chemaţi la urnele de vot, lucru care afectează libertatea de gândire şi funcționarea democrației, până la urmă. În Republica Moldova deja a devenit celebră fabula manipulatorie cu „30 de mii de sirieni”, utilizată de unele media în campania prezidențială de anul trecut, în defavoarea liderei opoziţiei Maia Sandu.

Ce trebuie să facă utilizatorii de internet şi jurnaliştii pentru a face faţă noilor provocări, care sunt globale? Timp de două zile, activiști cu competente tehnice, dar şi oameni din presă caută soluţii inovative pentru a combate dezinformarea şi ştirile false.

Unul dintre organizatorii work-shopului TechCamp –„Tehnologia adevărului” Artur Gurău este de părere că dacă provocarea este de ordin tehnologic, şi soluţia, cel mai des, ar trebui sa fie simetrica, adică tot de ordin tehnologic.

Artur Gurău
Artur Gurău

„De ce sunt participanți şi din România, şi din Moldova? Noi ne dorim ca ei să formeze un front comun, să facă echipe. Pentru că noi suntem foarte micuți şi deseori provocările cu care noi ne confruntăm ne depășesc şi nu avem capacități şi resurse în Moldova, dar cumva lărgind orizonturile apar nişte soluţii uneori mai interesante. Pot să spun că foarte multe chestii care se fac nu au efect pentru că nu se targhetează oamenii care sunt deseori manipulați, dar se re-informează cei care şi aşa pot să facă o diferență dintre ce este o ştire falsă şi ce nu, respectiv, câteodată nu trebuie să încerci să combați ceva, dar să încerci să vii cu ceva nou, diferit, care să prindă mai bine, să fie mai interesant”.

Ambasada Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova, în parteneriat cu Departamentul de Stat, promit granturi pentru autori de soluţii care vor fi identificate la seminar. Instructori din Statele Unite, Germania, Marea Britanie, România şi Moldova îi vor familiariza cu cele mai recente tehnologii pe participanții la TechCamp-ul –„Tehnologia adevărului”.

Evan Summers, de la National Democratic Institute (Institutului Democratic Naţional) din Statele Unite ale Americii, spune că pe reţelele sociale sunt vulnerabile, adică ținte predilecte, mai cu seamă femeile aflate în posturi de conducere ori în fruntea anumitor partide. El a vorbit despre securitatea digitală şi cum se împacă libertatea de exprimare cu controlul comentariilor trolilor, oameni care se presupune că sunt plătiţi pentru activitatea lor pe reţelele sociale.

Evan Summes (stânga)
Evan Summes (stânga)

„Orice om poate fi victimă ştirilor false şi a dezinformării. Şi jurnaliștii uneori nu au timp să verifice dacă faptele publicate sunt reale. Dar cel mai important este discursul din societate, ce include media tradiționale, social media, dar şi discuţiile de zi cu zi, pentru că acesta are impact asupra mediului politic, asupra evoluţiei democrației şi a societății”.

Odată cu reţele sociale în ascensiune, presa trece printr-o mică revoluţie, dar şi consumatorul media şi-a schimbat psihologia, afirmă Vlad Andriescu, redactor-şef de la portalul românesc start-up.ro, ce promovează inițiativa în antreprenoriat şi tehnologie.

În România, în ultimii doi ani au apărut cel puţin 20-30 de site-uri care lansează ştiri false, zice Vlad Andriescu. Breasla nu a reacționat la acest fenomen, de fapt nici nu există asociații profesionale foarte puternice, iar piaţa media e scindată în funcţie de diverse interese, pe când ce vine din zona de fake news e relativ unitar, adaugă el. Pe de altă parte, ceea ce cândva era considerat public fidel al ziarelor şi revistelor tradiționale poate renunța mult mai lejer la sursele credibile de informare, e de ajuns să nu fie de acord cu un anumit punct de vedere preluat de respectiva publicaţii, spune Vlad Andriescu.

„Un studiu făcut în Marea Britanie spunea că 70% din oamenii care citesc ştiri de pe Facebook nu ştiu să identifice sursa articolului. Oamenii stau pe grupuri de Facebook, iar acelea sunt şi mai greu de găsit de către publicațiile care vor până la urmă să spună adevărul. Ca să ajungi pe Facebook, de exemplu, să ajungi la oamenii aceia cu un mesaj care să nu pară elitist. O mare problemă cu media, nu numai în România, dar vedem asta şi în Statele Unite e cumva refuzul de a mai acorda încredere în media. Aşa că nu mai merge ca publicațiile tradiționale să stea într-un turn de fildeş”.

Una dintre provocările specifice Republicii Moldova este conținutul care circulă pe rețeaua rusească de socializare Odnoklassniki. Fără să vrea, mai mult de jumătate din utilizatorii de internet din Moldova pot fi victime ale dezinformării. Spre deosebire de Facebook şi Twitter, care fac eforturi pentru a opri informaţiile false, Odnoklassniki este în în afara radarului, spune Artur Gurău.

De altfel, unul din falsurile strigătoare la cer, de apariție recentă, este cel despre norul radioactiv care ar fi ajuns în Moldova din Romania, în realitate fiind vorba de o sursă de poluare din Rusia, fapt recunoscut chiar de autorități de la Moscova. Instituțiile de presa care au multiplicat minciuna nu au avut nicio jenă să încalece o informație adevărată pe care să o întoarcă exact invers.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG