Linkuri accesibilitate

Satul Cinişeuţi, o localitate aflată la o sută de km de capitală, cred ca ar putea da oricui lecţii de toleranţă şi buna înţelegere între oameni de diferite etnii şi cu venituri diferite. În sat este o importantă comunitate de etnici ucraineni şi romi, iar în fiecare familie se vorbeşte, pe lângă limba română, cel puţin rusa sau ucraineana. Este şi cazul soţilor Veaceslav şi Olga Mereuţă – el moldovean de origine romă, ea cu părinţi din Ucraina care au venit în Moldova la începutul secolului trecut. Între ei comunică în română, cu copiii în rusă, iar cu rudele din partea soţiei în ucraineană:

Veaceslav Mereuţă: „Jumătate de sat vorbim numai limba ucraineană.”

Olga Mereuţă:Больше на трех языках общаемся.

Veaceslav Mereuţă: „Da, reiese că vorbim în rusă, ucraineană şi „moldoveneşte”. Aşa-i vatra noastră, aşa-i vatra satului. Jumătate de sat aşa vorbim. Eu cu soţia ucraineşte, iar cu copiii „moldoveneşte”. Noi socotim că-i normal aşa. Pierderi niciodată nu a fost de la asta. Sunt şi romi care vorbesc ţigăneşte, noi nu-i înţelegem. Nu se supără lumea că ei vorbesc în ţigăneşte, dar ucrainenii în ucraineşte. Nu se supără nimeni dacă se întâlnesc la o şezătoare, niciunul nu se supără.”

Olga Mereuţă:Kто как может так и общается.

Veaceslav Mereuţă: „Dă, mă rog, mai sunt probleme ca în fiecare sat, dar, nu-i aşa de straşnic.”

Datorită diversităţii etnice şi mai ales toleranţei de care dau dovadă sătenii de la Cinişeuţi, localitatea s-a regăsit pe lista celor 12 sate în care a ajuns Orchestra Naţională de Tineret a Republicii Moldova, în cadrul proiectului muzical „La La Play”.

9 muzicieni şi cinci jurnalişti s-au aventurat într-o expediţie de două săptămâni în care şi-au propus să popularizeze simfonii celebre şi, în acelaşi timp, să vorbească despre provocările sociale din Republica Moldova. Situaţia persoanelor cu nevoi speciale, cea a tinerilor din penitenciarul pentru minori de la Goian ori problemele comunităţii de romi sunt doar câteva dintre temele promovate.

Selecţia nu a fost uşoară, spune dirijorul orchestrei, Adriano Marian, or, la început au făcut o listă cu peste două sute de localităţi, iar apoi lista s-a subţiat până la 12 sate şi opt provocări sociale:

Adriano Marian
Adriano Marian

„Noi nu venim în aceste locaţii ca să arătăm că noi suntem nu ştiu ce experţi. Dimpotrivă, noi am venit să învăţăm de la ei şi vice-versa. Am venit să-i cunoaştem, să-i întrebăm cum le merge viaţa. Deci, muzica clasică ar fi un instrument de coeziune şi de cunoaştere reciprocă. Tot proiectul este mult mai mult decât pur şi simplu muzică. Sincer, după fiecare zi suntem tot mai optimişti şi, de fapt, începem să întrăgim acest spaţiu aşa cum este el. Scopul nostru e de a sparge bariere şi de a cunoaşte şi a reflecta pragmatic şi critic asupra lucrurilor.”

Şi aşa, pentru cel puţin o oră, stadionul din satul Cinişeuţi s-a transformat, metaforic vorbind, într-un ateneu. Malul pârâului Saharna, care trece prin localitate, a servit drept scenă pentru cei nouă muzicieni, iar sătenii şi-au făcut loc pe iarbă.

Sătenii de la Cinişeuţi nu-şi amintesc să se fi organizat vreodată un concert de muzică simfonică în localitate. Claudia Cuşnir, trecută de vârsta pensionării, s-a prins în vals imediat ce muzicienii au început să interpreteze un vals al compozitorului Eugen Doga. I-am cules impresiile în timp ce-şi trăgea sufletul:

„La noi nu s-au petrecut concerte de astea, de muzică simfonică. Îndeobște dacă, cândva-cândva s-au organizat câteva concerte slăbuțe, de muzică populară. Dar muzica clasică de dezvoltă. Mie, de exemplu, îmi place Bach, îmi place Strauss. Muzica trebuie te face să fii mai bun la suflet, mai atent față de aproapele tău, mai darnic.”

Compozitorul Marian Ungur este cel care a ales muzica pentru concertele în aer liber. Chiar dacă se crede că publicul, în special cel din zonele rurale, este deseori „inocent” în faţa muzicii clasice, reacţiile lor i-a impresionat pe muzicieni:

„Reacţiile au fost diferite şi pe noi ne-a bucurat faptul că publicul „virgin”, de fapt, nu este în totalmente virgin. Au fost câteva persoane care l-au recunoscut pe Beethoven. La Molovata au fost profesori de muzică, la Bălţi tot au fost oameni din domeniul muzicii, pentru care unele piese au fost foarte cunoscute. Ne bucură că şi cei care nu sunt din domeniul muzicii le-au primit foarte bine. Ne-au făcut complimente, s-au apropiat de noi! La Cinișeuți au venit vreo zece copii în jurul meu şi se minunau de clape, posibil că niciodată nu au cântat la pian, eu nu ştiu. Ei au rămas foarte impresionaţi şi noi am primit nişte emoţii şi o energie prosibil de zece ori mai mare decât ei”.

Tinerii muzicieni din Republica Moldova, unii stabiliţi în străinătate, şi-au făcut o tradiţie din a reveni acasă pentru a cânta, deseori gratuit, în faţa publicului de la sate. E şi cazul proiectului Moldo-Crescendo iniţiat de nouă tineri interpreţi care de vineri încep turneul „Bach la Casa de Cultură”. Datorită lor, muzica clasică va răsuna pe viu în locuri în care, poate, nu a ajuns niciodată…

XS
SM
MD
LG