Linkuri accesibilitate

În ultimii ani a crescut numărul solicitărilor cetăţenilor de peste hotare de a fi deschise centre de predare a limbii române.

Datele Biroului pentru Relaţii cu Diaspora arată că peste 800.000 de cetăţeni cu acte moldoveneşti s-ar afla peste hotarele ţării. Mulţi dintre ei sunt deja stabiliţi cu traiul în statele gazdă, iar în ultimii ani şi-au reîntregit familiile acolo. Unde şi cum mai vorbesc româna moldovenii plecaţi peste hotare?


Cei care au părăsit Republica Moldova fiind adulţi, nu au cum să uite limba română şi o vorbesc constant în familie, spune preşedintele Centrului naţional cultural „Luceafărul” din oraşul Novosibirsk din Federaţia Rusă, Dumitru Pogorea. Alta este situaţia în familii mixte. Tendinţa dominantă este să se vorbească în limba partenerului din ţara gazdă, mai ales cu copiii. Dumitru Pogorea spune asta cu tristeţe în glas şi imediat îmi explică de ce: copiii proveniţi din familii de alte etnii, stabiliţi în Novosibirsk, au acces la şcoli sprijinite de ţările de baştină, unde studiaza limba părinţilor:

„Avem aici armeni, în a cincea generaţie ei îşi vorbesc limba! Şi chiar dacă un armean se căsătoreşte iar soţia este vorbitoare de rusă, în familie se vorbeşte inclusiv limba armeană, înţelegeţi, el o vorbeşte şi copiii la fel. Ei au format şcoli, de la început i-a ajutat mult statul, apoi s-au descurcat singuri şi acum chiar ajută ei statul. Am fost la Chişinău, încă pe timpul lui Lazar (Valeriu Lazăr, fost ministru al Economiei - n.r), am propus deschiderea unor puncte în care să se vândă produse moldoveneşti – de la castraveţi la covoare. Ziceam: să fie Guvernul fondator, dar 3% din venituri să fie direcţionaţi pentru diasporă şi studierea limbii. Nu am fost auziţi. Tot ce am propus fostelor guverne, actualelor guverne, nu am avut susţinere.”

Mai norocoşi sunt moldovenii care au rude în Republica Moldova şi trimit copiii acasă pe durata vacanţei de vară, zice Dumitru Pogorea. Cei care au pierdut legătura cu ţara natală nu prea au şanse să înveţe sau să vorbească româna.

Un tabloul similar l-a descris şi preşedinta Asociaţiei „Assomoldave” de la Roma, Tatiana Nogailâc. Datele autorităţilor italiene arată că în peninsulă sunt stabiliţi peste 150 de mii de cetăţeni moldoveni.

La Roma este părintele Iurie Hâncu, împreună cu preoteasa care fac cursuri de limbă română. În nordul Italiei mai sunt oraşe unde din iniţiativa proprie părinţii şi unii profesori organizează singuri ore de română, cum ar fi în Torino, Brescia.

Aproape 26 de mii sunt copii născuţi în Republica Moldova şi plecaţi în Italia urmare a procesului de reîntregire a familiei. Majoritatea cunosc româna, citesc cărţi scrise în română iar reţelele sociale le uşurează comunicarea cu semenii de acasă. În cazul copiilor născuţi în Italia, ei nu au atât de multe oportunităţi de studiere a limbii române, constată Tatiana Nogailâc:

„Dacă ne uităm pe plan naţional, deci, Italia în amploare, copiii moldovenilor au posibilitatea să frecventeze cercuri de limbă română, din câte ştiu, pe lângă biserici. La Roma este părintele Iurie Hâncu, împreună cu preoteasa care fac cursuri de limbă română. În nordul Italiei mai sunt oraşe unde din iniţiativa proprie părinţii şi unii profesori organizează singuri ore de română, cum ar fi în Torino, Brescia, în diferite oraşe. Pe lângă asociaţii este imposibil, fiindcă asociaţiile nu un local, nu au voluntari profesori care să predea limba. Un lider de asociaţie, dacă nu este profesor, nu poate face acest lucru.”

Tatiana Nogailâc crede că o soluţie ar fi ca autorităţile de la Chişinău să identifice printre migranţii stabiliţi în străinătate profesori de limbă română care, în schimbul unui salariu fie şi modic, ar putea să ţină cursuri o dată sau de două ori pe săptămână.

Din 2016 Biroul de Relaţii cu Diaspora, cu sprijinul Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie, a deschis zece centre educaţionale în mai multe state, între care Kazahstan sau Canada, unde doritorii, cetăţeni moldoveni sau copiii acestora, au putut frecventa orele de limbă română în timpul cărora li s-a vorbit şi despre tradiţii, obiceiuri sau gastronomie.

Olga Coptu
Olga Coptu

Şefa Biroului de Relaţii cu Diaspora, Olga Coptu, constată că în ultimii ani ar fi în creştere tendinţa moldovenilor stabiliţi peste hotarele ţării de a-şi încuraja copiii să înveţe limba română:

„Dacă acum cinci-zece ani, cetăţenii noştri din afara hotarelor erau preocupaţi să integreze copiii lor în societatea gazdă, respectiv vorbeau cu ei în italiană, franceză sau portugheză, în ultimii trei ani se observă următoarea tendinţă: în familie se vorbeşte româna şi, mai mult decât atât, se solicită sprijinirea inclusiv de către guvern a deschiderii mai multor centre de studiere a limbii române în mai multe ţări. Asemenea solicitare avem din Georgia. Avem la Moscova şi chiar săptămâna trecută acolo a fost deschis un centru în care, menţionez, se studiază limba română.”

Partea leului în procesul de „conservare” a tradiţiilor şi limbii române revine familiei, crede scriitoarea Tamara Cărăuş. Dacă în familie nu se vorbeşte româna, părinţii preferă limba ţării gazdă – nicio strategie de predare a limbii sau de conservare a identităţii nu le va fi de folos:

Tamara Cărăuş, de Ziua Limbii Române, în centrul Chişinăului
Tamara Cărăuş, de Ziua Limbii Române, în centrul Chişinăului

„Foarte mult depinde de părinţi, dacă părinţii vor vorbi corect şi copiii vor însuşi o limbă corectă. Sunt cazuri când copilul ştie să vorbească o limbă foarte corect, însă nu ştie să scrie, de exemplu, în limba română, pentru că a vorbit cu părinţii, a vorbit corect, dar nu ştie să scrie. Există şi asemenea situaţii. Desigur, trebuie să opteze pentru limba care-i oferă mai multe şanse şi oportunităţi, iar aceste oportunităţi nu sunt doar lingvistice. Nu poţi să optezi pentru limba română în sine doar pentru că e frumoasă. Dacă e frumoasă şi nu îți oferă șanse, oportunități acolo unde eşti, nu trebuie neapărat să mizezi pe ea.”

Mai mulţi interlocutori cu care am stat de vorbă cred că ar fi o greşeală să li se reproşeze moldovenilor stabiliţi peste hotare că depun prea puţine eforturi pentru a vorbi limba maternă, în condiţiile în care nici acasă limba română nu este folosita de toata lumea.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG