Linkuri accesibilitate

Radiodifuzorii din R.Moldova se vor conforma amendamentului anti-propagandă până pe 12 februarie


CCA le-a reamintit astăzi radiodifuzorilor că nerespectarea noilor prevederi va fi sancționată dur.

În ședința de astăzi a Consiliului Coordonator al Audiovizualului s-a decis ca radiodifuzorii și distribuitorii de servicii media aflați sub jurisdicția Republicii Moldova să-și racordeze serviciile de programe audiovizuale și ofertele serviciilor de programe retransmise în concordanță cu noile norme audiovizuale, până pe 12 februarie, la o lună de la publicarea legii amendate în Monitorul Oficial. Iar până pe 9 februarie, radiodifuzorii trebuie să prezinte la Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) notificări cu privire la modificările operate.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:23 0:00
Link direct


Televiziunile şi posturile de radio din Moldova ar urma să excludă din grilele lor de emisie programele informative, analitice, militare şi politice provenite din state care nu au ratificat Convenția Europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră. Întrucât Federaţia Rusă nu a ratificat acest acord internațional, programele de producție ruseasca cad sub incidenta noului amendament. În consecință, programele ruseşti, cu excepția celor de divertisment şi culturale, nu vor mai putea fi difuzate începând cu 12 februarie, când vor intra în vigoare clauzele numitei legi anti-propagandă.

CCA le-a reamintit astăzi radiodifuzorilor că nerespectarea noilor prevederi va fi sancționată dur. E vorba de amenzi între 40 şi 70 de mii de lei, la prima abatere, între 70 şi 100 de mii de lei – la o încălcare repetată şi gradual până la retragerea licenței de emisie.

La propunerea președintelui CCA, Dragoş Vicol, instituţia de reglementare a decis tot azi că va recurge la monitorizări de mai multe ori pe parcursul anului ca să vadă cum respectă interdicția radiodifuzorii și distribuitorii de programe:

„Este firesc ca CCA, odată ce intervine către radiodifuzori şi distribuitorii de servicii cu obligativitatea ca ei să respecte litera legii, este firesc să verificăm gradul de îndeplinire a prevederilor legale. După data de 12 februarie, atunci când vom considera de cuviință că este timpul pentru a monitoriza, atunci se vor produce acele monitorizări. Un ultim îndemn faţă de radiodifuzori şi distribuitorii de servicii e să se încadreze. Timp este pe de o parte puţin, iar pe de altă parte, dacă tacit se aplică prevederile legale, atunci cu certitudine din 12 februarie nu ar trebui să apară anumite probleme de neîncadrare.”

Nu există cifre foarte exacte care ar arăta câte posturi TV aflate sub jurisdicția Republicii Moldova retransmit programe din Rusia, pentru că, spun experţii, multe din ele preiau doar câte o emisiune şi nu posturi ruseşti în întregime. Se cunoaşte doar că 70-80 la sută din produsul mediatic e în limba rusă.

Postul considerat cel mai propagandistic al Federaţiei Ruse Pervîi Canal este retransmis de televiziunea Prime TV, care e în topul audienței şi e deţinută de coordonatorul coaliţiei de guvernare, Vlad Plahotniuc, cel care a şi propus legea anti-propagandă. Doar că, observă unii experţi, casa de producţie a postului Pervîi Canal se află în Norgevia, prin urmare, nu e limpede dacă Prime TV va fi afectată sau nu de noile prevederi legale.

Nu e clar deocamdată nici dacă legea va viza reprezentanța din Moldova a companiei interstatale MIR, creată de statele membre ale CSI. Directorul reprezentanţei, Valeriu Reniţă, consideră că postul TV MIR nu ar trebui să fie afectat de interdicția legală, întrucât printre fondatorii companiei este şi Republica Moldova, care a semnat Convenția Europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră. L-am întrebat pe Valeriu Reniţă cum crede că vor funcţiona în general noile prevederi legale:

„Sper că lucrul acesta se va face civilizat din partea organului abilitat să negocieze cu posturile de televiziune. Civilizat în sensul că se va discuta probabil cu posturile de televiziune fiecare emisiune în parte, care în opinia statului trebuie închisă. Sper că se vor ajunge şi la anumite compromisuri. Este vorba totuşi de propagandă. Chiar dacă, pe de o parte, anumitor categorii de cetăţeni li se lezează într-un fel dreptul accesului la informaţie, pe de altă parte avem o chestiune nu mai puţin importantă – securitatea informaţională. Care trage mai mult la cântar? Cred că autorităţile trebuie să aibă un dialog cu vorbitorii de limba rusă, cu etniile care prin anumite organizaţii se opun sau încearcă să protesteze. Sper să nu se ajungă la un tărăboi politic din cauza asta, şi de o parte, şi de alta, mă refer la posturile de televiziune, şi din partea celor care vor negocia din partea statului. Sper că vor avea suficientă răbdare şi abilitate ca să se poată înțelege.”

Valeriu Reniţă consideră că este puțin probabil ca posturile ruseşti să se retragă definitiv, reziliind contractele cu posturile din Moldova, inclusiv pentru că buletinele de ştiri produse în Rusia, nu sunt la fel de urmărite ca emisiunile culturale şi de divertisment care nu cad sub incidența interdicției.

Directorul postului RTR Moldova care retransmite postul cu același nume din Rusia, Evghenii Sergheev, ne-a spus că, deocamdată, nu au decis cum vor pune în aplicare interdicția, dar a criticat-o:

„O decizie finală a RTR Moldova va fi luată împreună cu partenerii noştri, inclusiv cu compania de stat de televiziune din Rusia VGTRK. Care va fi decizia, nu vă pot spune. Cel mai probabil, în buletinul de ştiri pe care îl producem aici în Moldova va fi inclus suplimentar blocul de ştiri externe. Noi considerăm că legea a fost adoptată cu încălcarea normelor europene, a Constituţiei Republicii Moldova. Eficiența acestei legi va fi minimă pentru că cei care urmăresc ştirile ruseşti le vor căuta pe internet. Ea se foloseşte mai curând ca un fel de şantaj politic în discuţiile cu Federaţia Rusă.”

Legea care ar urma să facă să dispară din spaţiul audiovizual moldovenesc ştirile şi emisiunile informativ-analitice, considerate a fi propagandistice de autorităţile de la Chişinău, este agreată în general în mediul experţilor, dar a fost criticată aspru în Federaţia Rusă. „Moscova îşi rezervă dreptul de a veni cu acţiuni de răspuns”, a avertizat purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova. Oficiali ruşi au mai spus că au sesizat Consiliului Europei în legătură cu această lege.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG