Linkuri accesibilitate

„Lectura a devenit un lux din cauza lipsei timpului liber”


Liuba Sevciuc
Liuba Sevciuc

Jurnalul săptămânal cu Liuba Șevciuc

Născută în 18 noiembrie 1986 la Telenești. A absolvit Universitatea de stat din Moldova, Facultatea de jurnalism și științele comunicării. Din ianuarie 2017 este jurnalistă de investigație la RISE Moldova.

Luni

Săptămâna începe cu vizita la Agenția pentru Servicii Publice. Timp de câteva ore studiez minuțios dosarele a șase companii. Verific fondatorii, administratorii, toate schimbările care au avut loc în cadrul firmelor, îmi notez cea mai importantă informație care îmi va fi utilă pentru ancheta la care lucrez în prezent. Fac o investigație video despre oameni nevoiași utilizați într-o schemă de spălare de bani. Detalii, în curând pe Rise.md.

Revin în redacție și reușesc să prind finalul ședinței pe care o avem tradițional la RISE în prima zi a săptămânii. Vorbim despre proiectele de viitor, propunem noi idei de investigații fie video, fie text.

Acasă mă duc cu troleibuzul. Am o monedă de 2 lei, din astea noi care au fost puse în circulație în acest an. Am ținut-o ceva timp în portmoneu, dar decid să achit călătoria cu ea. Taxatorul o studiază amănunțit, zâmbește și o ia. Câteva persoane din preajmă se uită și ele curioase la monedă și spun că încă nu le-au văzut. La mine a ajuns doar una și iată că nu o mai am.

Marți

Mă concentrez mai mult pe scrierea textului investigației pe care urmează să o public în curând. Lucrez la ea împreună cu doi colegi - Iurie și Ion. Discutăm toți trei, stabilim ce mai avem de făcut, pe cine să mai intervievăm. Avem o problemă, unele personaje din investigație locuiesc în regiunea transnistreană și e cam dificil să luăm legătura cu ele. Dar poziția lor în cadrul anchetei este foarte importantă, așa că vom utiliza toate modalitățile de a le găsi și a le intervieva.

Seara apuc să citesc câteva pagini din cartea „Mătușa Julia și condeierul”, de Mario Vargas Llosa. În ultimii ani, din pacate, citesc cam puțin. Practic, lectura a devenit un lux din cauza lipsei timpului liber. Trebuie să recuperez cumva... Apoi privesc un talk show despre scandalul apărut în urma declarației unui medic despre diagnoze false care ar fi puse la două spitale din Chișinău. Mă uit la emisiune și în același timp mă gândesc la o anchetă făcută de un coleg din România despre un spital de la ei care practica diagnoze fictive ca să obțină mai mulți bani din bugetul de stat. Așa cum fără foc nu iese fum, cu siguranță merită să fie investigată și la noi această problemă, mai ales că sunt medici care au început deja să vorbească despre asta.
Miercuri

De dimineață trebuia să plec la o ședință de judecată în orașul Strășeni. Unul dintre participanții la proces m-a anunțat că a solicitat instanței amânarea ședinței de judecată. Așa că nu am mai mers la Strășeni. Dar cu siguranță mă voi duce la următoarele ședințe de judecată. E un caz de interes public pe care-l monitorizăm, așa că vom fi cu ochii pe el.

Pe la amiază colegul meu Iurie publică articolul „Procesul cu președintele”. A publicat, în premieră, documentele care au stat la baza anchetei „Banii lui Dodon din Bahamas”. Distribui articolul pe rețele de socializare, urmăresc reacțiile.

Seara decid să mă duc pe jos până acasă. Fac cam 40 de minute. Deseori, în special vara, aleg să merg pe jos. O fac ca să scap de mirosurile urîte din troleibuze, care s-au întețit pe vreme de caniculă. Plus, mai fac mișcare pentru că la sala de sport nu prea ajung. Și totodată, reușesc să văd dacă au mai dispărut gropile din trotuare. Glumesc, evident că nu au dispărut. În regiunea în care locuiesc trotuarele sunt groaznice. În cei cinci ani de când locuiesc acolo nu au fost reparate niciodată.

Joi

Joi e ziua scrierii și trimiterii solicitărilor de informații. Eu am trimis câteva solicitări și am cerut informație care îmi va fi utilă pentru noi investigații. Însă colega mea, Olga, astăzi a bătut recordul. A trimis peste 30 de solicitări de informație. E un caz mai special, de aceea sunt atât de multe solicitări. Să nu credeți că zilnic se întâmplă așa.

Din păcate autoritățile nu întotdeauna ne oferă informația de care avem nevoie, chiar dacă aceasta este una de interes public. Așa că suntem nevoiți să insistăm, iar dacă autoritățile refuză repetat să ne ofere informația solicitată, atunci ne cerem acest drept în instanță. Amintesc aici că la începutul acestui an RISE Moldova a obținut câștig de cauză la Curtea Supremă de Justiție într-un proces cu ministerul de interne, și ministerul a fost obligat să ne ofere informația cerută de RISE încă în 2016 despre câteva persoane aflate în căutare internațională și națională. Spre sfârșitul zilei mai dau câteva telefoane și reușesc să găsesc o persoană pe care o caut de câteva zile. Îmi răspunde, dar nu e prea încântată de conversație. E și normal să fie așa, atât timp cât persoana respectivă a fost parte a unui dosar penal pentru spălare de bani. Mi-a răspuns supărată la câteva întrebări, apoi mi-a trântit receptorul în nas. Asta e, nu o pot obliga să vorbească mai mult. În schimb, am poziția persoanei față de cele întâmplate și o voi putea prezenta în cadrul anchetei.

Vineri

Ajung pe la 10 la birou. Pun la punct ceea ce mi-a mai rămas de făcut. Împreună cu colega Olga am început o documentare despre un subiect despre care nu pot să vă dau detalii. Practic toată ziua am studiat liste cu mii de agenți economici căutând informația de care avem nevoie. Este încă mult de muncă la acest subiect. Ne vor mai trebui câteva zile să studiem aceste liste. De multe ori, documentarea unei investigații îți ia foarte mult timp, poate chiar luni de zile. Uneori se poate întâmpla să pierzi luni de zile adunând informații și apoi să constați că ai ajuns într-un punct mort. Ca să-l depășești ai nevoie de ingeniozitate, trebuie să găsești noi metode de a verifica și obține informații.

Seara vin la Radio Europa Liberă. De fiecare dată revin cu mare drag în această redacție, mai ales că un an și jumătate am făcut și eu parte din echipă.

XS
SM
MD
LG