Linkuri accesibilitate

Se transformă vraja cu uninominalul în vrajba uninominalului? (GALERIE FOTO)


Valentina Ursu în dialog cu locuitorii din Ciuciuleni, cu activista Nata Scobioală și cu sociologul Vasile Cantarji.

Se transformă vraja cu uninominalul în vrajba uninominalului?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:35:27 0:00
Link direct

Proiectul de lege privind sistemul electoral uninominal a fost expediat Comisiei de la Veneţia pentru expertiză juridică. Autorii iniţiativei promit că sistemul uninominal va asigura o reprezentare largă a cetăţenilor în Parlament, că populaţia va cunoaşte cine îi reprezintă şi că legătura cu alegătorii se va consolida, că parlamentarii împuterniciţi vor putea, în sfârşit, soluţiona problemele social-economice ale regiunii lor, că deputatul va fi demis dacă nu îşi îndeplineşte funcţiile şi că Diaspora va avea reprezentanţii săi în Legislativ.

Unele surse spun că ar exista două proiecte de lege pe tema modificării sistemului electoral din Republica Moldova, unul privind circumscripţiile electorale, al doilea privind sistemul electoral mixt, cu reducerea numărului de deputaţi până la 71. Despre schimbarea democratică a sistemului electoral vorbim la acest sfârşit de săptămână.

Se transformă vraja cu uninominalul în vrajba uninominalului? Pentru că schimbarea sistemului nu este o opţiune care să ajute la reformarea clasei politice, cred mai mulţi săteni de la Ciuciuleni, raionul Hânceşti, cu care am discutat la târgul din localitate.

„Acum banul e la putere. Acela care are bani, acela are şi putere.”

Europa Liberă: Dacă duminică ar fi alegeri, aţi merge să votaţi?

„Nu. Pentru bandiţi nu. Bandiţii au lumină verde tot timpul.”

Europa Liberă: Pentru oameni buni. Trebuie să-i alegeţi pe cei mai buni dintre cei mai buni.

„Care sunt aceia?”

Europa Liberă: Dumneavoastră trebuie să-i alegeţi.

Valentina Ursu la Ciuciuleni
Valentina Ursu la Ciuciuleni

„Dacă vor veni cu un program, să spună: „Dacă la sfârşitul termenului, nu am îndeplinit aceasta, aceasta şi aceasta, mă dau legat sau la puşcărie”. Dar aşa, dacă ei de pe acum, cât sunt la putere, cumpără averi în străinătate, cum să-l pedepseşti?! Cât sunt la putere sunt sănătoşi şi fură. Când să-l tragă la răspundere, deodată se îmbolnăvesc. Aceasta e lege?”

Europa Liberă: Dumneavoastră până acum ce aţi votat: partidul, persoana, promisiunea?

„Persoana. Fie din orice partid, dacă persoana e om ca oamenii, om de înţelegere, care se ţine de cuvânt, îl votăm. Dar de aceştia bandiţi, din care partid nu ar fi...”

Europa Liberă: Ce legi bune a făcut Parlamentul până acum?

„Niciuna pentru om. Dacă ar fi făcut pentru om, era să trăim bine, dar trăim din ce în ce mai rău.”

Europa Liberă: Din 101 deputaţi sunt şi modele de politicieni pe care le aveţi?

„Mulţi sunt buni, dar îi cumpără. Le propun ori banii, ori puşcăria.”

„De ce fug dintr-un partid în altul?”

Europa Liberă: Dar de ce credeţi?

„Pentru că se cumpără şi se vând. Noi îi votăm şi pe urmă ei pentru bani se duc unde lor le e comod, nu ca să facă interesul nostru.”

Europa Liberă: Ar trebui să-i pedepsiţi tot dumneavoastră, alegătorul, pentru că au făcut acest traseism politic.

„Nu. Legea. În capul mesei este legea. Şi nu trebuie aparte să-i aleagă, dar trebuie partide. Şi nu partidele acestea vechi, trebuie partide tinere.”

Europa Liberă: Cine ar merita să ajungă în Parlamentul Republicii Moldova?

„Noi am ales 70 de ani, cât a fost Sovetski Soiuz. Nu ştiţi cum se alegeau pe circumscripţii? Aşa va fi: alegi, vrei, nu vrei pe acesta şi gata.”

Europa Liberă: Îl trimitea Partidul Comunist.

„Partidul Democrat îi va trimite pe toţi. Şi dacă nouă nu ne va conveni şi vom spune peste jumătate de an că nu e bun, trebuie să-l dăm afară, cei de la Hânceşti vor spune: „Închideţi gura, ciuciulenilor”. Gata, niciodată nu îl vor da afară. Aici Plahotniuc îşi cumpără brigada de dinainte, din 52-53 de deputaţi şi mai mult nu îi trebuie. Iată care e cozul. Şi toate televiziunile lui Plahotniuc spun: „E bine aşa”. Lumea crede că e bine aşa, dacă ar fi să nu fie cumpăraţi.”

Europa Liberă: Domnul Plahotniuc, când a ieşit cu această iniţiativă, a spus că face exact ceea ce cere populaţia.

„Ceea ce îi convine lui. Ceea ce îi convine lui face, fiindcă ştie că Partidul Democrat, dacă vor fi alegeri, va rămâne la zero. Dar aşa, el: „Ia să fac aşa, că prin raioane majoritatea sunt din partea Partidului Democrat, şefii raioanelor...”. Şi el îi impune, cum a impus când Lupu în câteva ore a strâns 10.000-15.000 de iscălituri. Iată aşa va face Plahotniuc acum peste preşedinţii de raioane: „Tu eşti mâncat, dacă nu îmi vei pune deputatul meu”. Şi gata.”

Europa Liberă: Nu preşedintele de raion, dar dumneavoastră, alegătorii, va trebui să mergeţi să votaţi.

„Dacă el îmi va impune mie un singur om, partidul îi va spune primarului nostru, că e tot de la democraţi şi acesta: „Tu mie trebuie să-mi dai 500 de voturi de pe Ciuciuleni”, primarul va fi mort, copt să dea voturile. Iată aşa, peste unul, peste altul va cumpăra toate voturile acestea şi vom ajunge cu 55 de deputaţi din partea Partidului Democrat. Plahotniuc va huzuri iar patru ani de zile şi nu va fi tras la răspundere de nimeni. Și iată cum va fi.”

Europa Liberă: Dacă nu ar fi fost iniţiativa din partea domnului Plahotniuc, avea să o acceptaţi?

„Însă se putea de acceptat. Dar aşa... Pe dânsul acum nu e de crezut cu nimic. Iată, el îl crede pe Dodon.”

„Dar nu eu pe dânsul l-am votat.”

„Nu le dădeai bani la babe acolo?”

„Am dat gazete să citiţi, să nu fiţi proşti.”

„Nu ți-e rușine la obraz. Dădeai bani la babe ca să-l voteze pe Dodon. Ce te hlizești?”

„Lui i-a dat 1.000 de lei, iar el dădea câte zece lei la fiecare.”

„Trebuie de sucit gâtul atunci, dar nu am vrut să mă implic în prostiile acestea.”

„Dar de ce nu te-ai implicat?”

Europa Liberă: Sunteţi nemulţumit că partidele s-au compromis, dar tot dumneavoastră trebuie să mergeţi să alegeţi viitorii deputaţi.

„Îi vom alege după cum au spus ei, pe câte unul.”

„Nu trebuie pe câte unul. Dacă vor pune numai doi-trei, ce fel de alegere pot face eu?”

„Da.”

Europa Liberă: Cum înţelegeţi votul uninominal? Când vi se spune că veţi vota pe circumscripţii deputatul, ce înţelegeţi?

„Vor fi doi-patru propuşi de cineva şi gata. Ne iau dreptul de a alege. Iată ce vor ei să facă.”

Europa Liberă: Dar cum vi-l iau? Dacă veţi merge să votaţi, veţi avea buletinul în mână.

„Dar nu îl poţi alege pe acel care vrei. Sunt 101 deputaţi. Trebuie de schimbat să fie numai vreo 50 de deputaţi. Ţara noastră e o mână de oameni. Vedeţi cum e la târg? Aproape nu e nimeni. Nu e nimeni în sat. Cui îi trebuie atâţia mâncăi, toţi cu maşini BMW, telefoane? Cui trebuie aceasta?”

Europa Liberă: Deputaţii vă fac legi. Statul trebuie să fie stat de drept, bazat pe lege.

„Trebuie să fie. Dar cine face? Ei îşi fac legile lor.”

Europa Liberă: Înţelegeţi ce înseamnă vot uninominal?

„Eu îl înţeleg foarte bine, dar el nu trebuie. E o votare greşită. Partidul să fie la putere, cum a fost şi să-l schimbe pe tineri. Aceştia corupţi toţi afară. Trebuie să aghesmuiască acolo. Să vină tinerei, care au fost peste hotare, au văzut lumea, să trăim şi noi în ţara noastră oleacă mai bine.”

Europa Liberă: Cum e mai bine?

„Singur nu faci nimic. Unde-s mulţi, puterea creşte. Dar aşa mai uşor îi vor cumpăra. Şi ce planuri au ei de acum lumea vede.”

Europa Liberă: Ce planuri au?

„Mai departe tot aşa să fie ţara coruptă.”

Europa Liberă: Şi cum scapă ţara de corupţie?

„De schimbat totul şi să vină alţii noi.”

Europa Liberă: Dumneavoastră vorbiţi despre ţară coruptă. Dar şi alegătorii s-au lăsat corupţi, dacă au luat bani ori orez, ulei.

„Acum pe noi ne conduc acei pe care au putut să-i cumpere. Sunt cumpăraţi şi mai mult au votat acei pe care au putut să-i cumpere cu 50-100 de lei, cu 100 de grame.”

Europa Liberă: Şi de ce alegătorul îşi vinde votul contra bani?

„Pentru că e inconştient. Şi dacă e criză şi sărăcie el se bucură de acei 50 de lei pe care îi dă. El nu-şi dă seama că îi cheltuie într-o secundă şi pe urmă rămâne la ce rămâne.”

Europa Liberă: La vot veţi ieşi?

„Numaidecât că vom ieşi la vot. Vom vota pentru partide noi.”

Europa Liberă: Câte partide sunt?

„Multe.”

Europa Liberă: Dacă această iniţiativă nu venea din partea domnului Plahotniuc, dar venea din partea societăţii civile sau a altui partid, avea să o înţelegeţi altfel, avea să o îmbrăţişaţi?

„Nu. Pentru că noi am mai fost la aşa vot. Noi am avut şi deputaţi din sat, am ştiut cine e acolo şi nu a făcut nimic.”

„Nu a făcut nimic. Şi a fost preşedintele colhozului, a stricat totul, nu a făcut nimic. La noi e haos.”

Europa Liberă: Câte partide sunt în Moldova?

„Cine le ştie câte sunt?”

Europa Liberă: 44.

„Nu ştiu de aceasta.”

„Cui trebuie atâtea partide? Nu au ce face şi se duc la partid.”

Europa Liberă: Dar 101 deputaţi sunt mulţi sau puţini?

„Desigur că sunt mulţi. De ce stau 101? Doar din Moldova mulţi s-au dus peste hotare, mulţi au murit. De ce stau acolo tot 101?”

Europa Liberă: Care sunt cele mai bune legi pe care le-au votat deputaţii în Parlament?

„Ce legi? Toate sunt pentru dânşii.”

Europa Liberă: Dar liberalizarea regimului de vize?

„Aceasta când a fost?”

Europa Liberă: În 2013.

„Dar ultimii un an şi jumătate ce au făcut ei? De ce duc lumea în eroare că cetăţenii vor putea demite deputaţii? Nu va putea nimeni niciodată.”

Europa Liberă: Dar dumneavoastră, alegătorilor, vă place, când vi se spune că veţi avea dreptul să revocaţi deputatul?

„Nu ne place, că sunt minciuni acestea.”

Europa Liberă: Aşa-i că vă place, când vi se spune că veţi rechema deputatul?

„Ne amăgesc. Dar lumea nu e proastă, ridică capul sus şi cred că va fi o revoluţie cum a fost odată. De bună voie ei nu înţeleg nimic. Oare ei nu au înţeles că ei sunt nimeni, nu sunt aleşi cu bună voie, s-au ales singuri noaptea.”

Europa Liberă: Ei nu s-au ales singuri noaptea. I-aţi ales dumneavoastră în 2014.

„Când au învestit guvernul. Noi de promisiuni şi de câte vedem la televizor ne-am săturat.”

Europa Liberă: Şi acum după ce criterii veţi alege oamenii pe care să-i trimiteţi în Parlament?

„Dacă ajung la putere Maia Sandu, Andrei Năstase şi nu mai fac nimic, eu lepăd ţara, cu toate că sunt bătrână, şi mă duc. Altă ieşire nu e.”

„E clar că e mai uşor de corupt persoanele care vor intra în Parlament, chiar dacă vor fi aleşi pe circumscripţii uninominale. Un om singur nu poate face nimic cu un vot. Majoritatea vor fi prinşi în mreje.”

Europa Liberă: Autorii acestei iniţiative legislative au luat în calcul părerea oamenilor, pentru că foarte mulţi alegători blamează partidele. Şi, neavând încrederea cetăţenilor, aceşti autori ai proiectului vor ca şi cum să satisfacă cerinţele, interesele alegătorului.

„Tot ce ar face de sus acum este în defavoarea lor.”

Europa Liberă: Dacă iniţiativa nu ar fi venit de la domnul Plahotniuc, dar de la altcineva, era să fie înţeleasă altfel?

„Poate da. Dar ce e legat de el, e clar că e împotriva statului, împotriva poporului, împotriva a tot ce e democraţie, libertate. Sper să fie ultima încercare de a se menţine la putere guvernarea actuală, persoanele cele mai influente, Plahotniuc şi Dodon. Este clar ca bună dimineaţa că ei sunt în cârdăşie şi jocul, scenariul este iniţiat de ambii, este pus la punct. Şi atunci noi trebuie să ne gândim ce facem pe viitor. Noi cu 70% de populaţie majoritară moldoveni/români, indiferent cum ne numim, şi noi problemele acestea nu le putem rezolva?”

Europa Liberă: Care probleme?

„Problemele la alegeri, direcţia naţiunii noastre, unde mergem noi. Că am făcut-o de acum şi aţi văzut cum alegem şi ceea ce facem.”

Europa Liberă: Dar, până la urmă, votul este unul geopolitic sau, totuşi, uninominal, pe listă de partid? Care trage mai mult?

„Trage mai mult geopoliticul. E o prostie cu adevărat. Toţi acei care au votat dreapta sau stânga, până la urmă, sunt cetăţeni ai statului. Şi dacă s-ar face bine ceva din dreapta sau din stânga doar pe toţi îi favorizează sau defavorizează. Trebuie să fie cineva care să ne unească sub un steag al naţiunii noastre, unde mergem, pe o perioadă de îndreptat. Avem zece ani, pe urmă mai vedem. Este un punct de la care trebuie să pornim ceva. Până acum nu s-a găsit. Sper să iasă cineva, acel om care, cum a spus Mateevici: „Să ştiţi: de nu veţi ridica / Din sânul vostru un proroc, / În voi viaţa va seca’.”

Europa Liberă: Aţi înţeles cum vor fi aleşi deputaţii în viitorul Parlament?

„Prin vot uninominal.”

Europa Liberă: Ce înseamnă vot uninominal?

„Vot uninominal înseamnă să-l alegem pe fiecare aparte, câte unul, ceea ce nu e de dorit. E un fel de şmecherie, nu mai ştiu cum să amăgească oamenii pe ultima sută de metri.”

„De acum sunt numiţi de Plahotniuc care trebuie să fie.”

Europa Liberă: Dar cum sunt numiţi?

„El ştie mai bine. Întrebaţi-l pe dânsul.”

Europa Liberă: Dumneavoastră cum vreţi să-i alegeţi?

„Pe aceştia care sunt acum de scos şi de pus altă generație nou-nouţă, să facă oleacă de ordine în ţară, că e dezastru.”

Europa Liberă: Cum înţelegeţi dumneavoastră să fie făcută ordine?

„Dumneavoastră nu vedeţi că toate celea se cumpără şi se vinde, care şi cum poate?”

Europa Liberă: Acum ştiţi cum să alegeţi grâul de neghină, care e cel mai bun, care va face legi în folosul cetăţeanului? Cum vă veţi descurca?

„Noi ştim cum.”

„Să-i alegem tot pe acei care stau în Parlament?”

Europa Liberă: Va veni anul 2018 şi va trebui să faceţi alegerea.

„De schimbat, de pus nişte tineri flămânzi. De acum aceia sunt sătuli, au bani cât pe dracuʾ. De confiscat averea lor şi de dat la cei care nu au.”

Europa Liberă: Cum veţi alege deputaţii: pe listă de partid, uninominal? Înţelegeţi ce e uninominalul?

„Nici nu ştim pe care să-l alegem acum, că toţi sunt corupți acum.”

„Până atunci ne vom gândi.”

„Eu mai bine aş zice să fie pe listă şi, totodată, să fie şi aparte.”

Europa Liberă: Deci, să fie sistem electoral mixt?

„Mixt. Pe listă şi pe circumscripţii. Aceasta ar fi cel mai bine, pentru că ai şti: omul concret e pentru sat, poţi să apelezi la dânsul când e vreo problemă în sat. Totodată, şi partidul e în spatele lui, ca să poată face ceva.”

Europa Liberă: În Moldova sunt peste 900 de sate. Credeţi că chiar va putea deputatul ales pe circumscripţie să soluţioneze problemele tuturor localităţilor?

„Nu cred. Dacă vor candida la parlamentare vreo zece partide şi fiecare va introduce oameni în fiecare sat, eu nici nu ştiu cum va fi.”

Europa Liberă: La fiecare sat e imposibil, pentru că sunt doar 101 în Parlament.

„Da. Nu ştiu cum va fi aceasta. Pentru ţara noastră e prea devreme de făcut lucrul acesta. Când democraţia la noi va fi oleacă mai dezvoltată, oamenii vor fi mai conştiincioşi, vom avea mai multă cultură politică, atunci, cred, s-ar putea introduce şi votul uninominal.”

Europa Liberă: Se discută foarte mult cum să fie aleşi deputaţii. Cum aţi vrea să-i alegeţi dumneavoastră?

„Cum nu i-ai alege, ei tot pe a lor o fac.”

„Sunt hoţi şi tâlhari. Cum să-i alegem nu ştim.”

Europa Liberă: Dumneavoastră veţi fi cu buletinul în mână.

„Ceva de schimbat trebuie.”

Europa Liberă: Cum?

„Poate că unul din primii paşi e acesta.”

Europa Liberă: Uninominalul?

„Da, într-un fel. Ceva trebuie de făcut. Cu ce să începem, dacă altă propunere nu e?”

„Nu mai fac regulă, dacă ei ştiu că nu li se întâmplă nimic dacă fură.”

Europa Liberă: Acum se zice că veţi avea dreptul să-i revocaţi din funcţie.

„Cum? E greu părerile de strâns, ca să poţi revoca pe cineva din funcţia de deputat.”

Europa Liberă: Cum e mai bine să fie ales deputatul: pe circumscripţie, pe liste de partid?

„Pe liste de partid. Dar să fie în listă puse numele, să ştim pe cine alegem.”

Europa Liberă: Şi până acum erau numele incluse.

„Da, dar noi nu le vedeam. EI se pun, pe urmă le schimbă, fac de vor.”

Europa Liberă: Uninominalul vă este clar ce înseamnă?

„Să meargă cu uninominalul, dacă spun şi la radio, şi televizor.”

Europa Liberă: Credeţi că veţi avea posibilitatea să rechemaţi deputatul, dacă el nu vă îndeplineşte poruncile pe care le va face în campania electorală?

„Nu ştiu.”

„Nu cred 1.000 de ani. Numai vorba e despre aceasta, dar nu se mai face nimic.”

„Să fie în jumătate, vreo 50 de parlamentari, nu 101, că aceştia ne fură toţi banii.”

„Se sfădesc în Parlament ca să aibă gust de mâncare. Aşa era atunci când erau colhozurile, dimineaţa era adunare, sfadă cu brigadierii, cu agronomii şi pe urmă toţi brigadierii se adunau şi mâncau, beau, chefuiau, iar ţăranul lucra... Tot aşa acum fac parlamentarii.”

Europa Liberă: Cum e mai bine: să alegeţi pe circumscripţii deputatul sau pe liste de partid?

„Era mai bine pe listă de partid.”

„La noi pe circumscripţii nu se poate, fiindcă nu e clarificat cu teritoriul. Transnistria a cui e? Ce voturi vor avea din Europa? Amăgesc, manipulează că din Europa deputatul să fie. Sunt 700 de mii şi le dau două mandate, dar cine va conduce aici? Domnul Plahotniuc.”

„I-a cumpărat Plahotniuc.”

Europa Liberă: Pe cine?

„Pe comunişti. Le-a dat bani şi bună ziua.”

Europa Liberă: De unde ştiţi că le-a dat bani?

„Aşa cum cumpără fotbaliştii.”

Europa Liberă: Până acum din 101 deputaţi cine v-a insuflat încredere?

„Niciunul.”

„Niciunul. Toţi sunt pentru dânşii.”

„Avem un drum până la genunchi în glod, nu pot ieşi cu maşina din ogradă.”

Europa Liberă: Înţelegeţi ce înseamnă uninominalul?

„Înţeleg eu toate celea.”

Europa Liberă: Cum veţi alege acum deputaţii în Parlament?

„Care vor veni şi să vedem cine sunt. El vine de la Chişinău şi se pune aici. El trebuie să fie din sat ori din raion, să-l cunoaştem cine e. Dar nu aşa, să vină din altă parte şi să ni-l pună nouă aici şi fură toate celea. Şi gardurile de acum le fură. Îi alegem şi ce folos? Numai ne-au amăgit, nu fac nimic. Ei numai pentru buzunarul lor sunt.”

Europa Liberă: L-aţi votat pentru că a promis? Votaţi omul sau promisiunea?

„Omul. De ce ne trebuie promisiunea? Să ne amăgească?”

Europa Liberă: Promisiunea sau partidul?

„Partidul să fie de încredere. Nici nu ştim pe cine să votăm.”

Europa Liberă: Aţi regretat vreodată votul pe care l-aţi dat?

„Da, am regretat.”

Europa Liberă: Ce calităţi trebuie să aibă un deputat, ca să insufle încredere în rândul cetăţenilor? Pentru că foarte mulţi mai degrabă critică decât laudă Parlamentul.

„Să fie simpli, cu oamenii. Şi, dacă ajung acolo, să nu se uite de sus în jos, dar să se uite de jos în sus, cum au luat-o de la început.”

Europa Liberă: Şi următorul Parlament, care va fi ales în 2018, va fi altul decât cel care e acum?

„Eu cred că va fi altul, tineri, alţii cu totul.”

*

Nata Scobioală de meserie este cusătoreasă, fiind angajată la o fabrică de confecţii din Chişinău. Ea, care este şi activistă civică, spune că încă nu s-a dezmeticit ce avantaje poate aduce acest vot uninominal.

Nata Scobioală: „În primul rând, cetăţeanul trebuie informat ce înseamnă votul uninominal. Acolo scrie: „Votul tău – candidatul tău”. Dar ce e în spate la aceasta oamenii nu ştiu. Ce avantaje şi ce dezavantaje are? Votul uninominal nu prea cred să funcţioneze în Republica Moldova în situaţia în care suntem. Eu mă tem de acest vot uninominal.”

Europa Liberă: De ce această frică? De unde această teamă?

Nata Scobioală: „Pentru că noi ştim până acum cu partidele cum a fost. Şi cu votul uninominal mă tem candidatul acela pe care îl vom vota să nu fie şi el compromis, într-un fel, să vină cu pomeni electorale: „Hai, votaţi-mă pe mine”. Din ceea ce m-am informat despre votul uninominal, are foarte multe dezavantaje în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Cum ar trebui să fie acea slugă a poporului care, ajunsă în Parlament, să se gândească şi la problemele cetăţeanului simplu? Pentru că sondajele de opinie, dar şi când vorbeşti cu lumea în stradă, în prăvălie, la discotecă, oriunde, majoritatea zic că cea mai mare pacoste asupra Moldovei vine de la Parlament.

Nata Scobioală: „Exact. Pentru că acolo au ajuns persoane pe care nu le cunoaştem, sunt nişte persoane compromise, cu trecut penal. Noi nu ştim cine ajunge acolo, nu ştim cine sunt pe listele de partid. Referitor la votul uninominal, noi am putea alege candidatul nostru. Şi aici este un dezavantaj mare. Avantajul ar fi că, da, noi vom şti cine va ajunge acolo, dar noi nu ştim ce va face acolo.”

Europa Liberă: Care model ar fi bun pentru Republica Moldova ca cetăţenii să recâştige încrederea în forul legislativ? Să trimită acolo oameni care sunt aleşi cei mai buni dintre cei mai buni? Care variantă ar fi potrivită pentru realitatea din ţară?

Nata Scobioală: „Nu am încredere nici în partidele care sunt acum. Au aş vrea să le eliminăm pe toate şi să punem alţi oameni.”

Europa Liberă: Iniţiatorii acestui proiect de aici şi au pornit. Pentru că lumea e nemulţumită de felul cum activează partidele, pentru că au pierdut încrederea în partide, vor ca să schimbe modelul de alegere a deputaţilor.

Nata Scobioală: „Iniţiatorul e Partidul Democrat şi noi ştim cum a ajuns şi ce a făcut în campaniile electorale trecute prezidenţiale şi parlamentare. Noi am văzut cum s-a manipulat, ce propagandă, ce minciuni s-au spus. Chiar şi Partidul Socialiştilor. Deci, eu nu le mai vreau acolo. Cei care au venit cu proiectul votului uninominal, care au ajuns mai mult prin minciună acolo, nu ştiu ce vor face cu votul uninominal. Poate au un plan ascuns, în spate. Eu cred că vor să fie stabili ei, pentru că votul uninominal prezintă ca un partid să fie stabil sau o guvernare stabilă. Nici nu pot să-mi explic, pentru că noi ştim prin ce raioane sunt.”

Europa Liberă: Pentru ce persoană, pentru ce personalitate şi-ar da votul Nata Scobioală? Pentru ce calităţi?

Nata Scobioală: „Pentru o persoană care să asculte cetăţenii, în primul rând.”

Europa Liberă: Toţi promit că ascultă cetăţenii.

Nata Scobioală: „Exact. Pentru că în campaniile electorale toţi promit şi, până la urmă, toţi uită.”

Europa Liberă: Unde va ajunge şi pentru cine va fi dat votul tău?

Nata Scobioală: „Sincer, e foarte grea întrebarea. Pentru partidele care sunt acum în Parlament nu aş da niciun vot.”

Europa Liberă: Unde au greşit deputaţii, că nu se mai bucură de încrederea cetăţeanului?

Nata Scobioală: „De la început până la sfârşit au greşit, au greşit în acţiunile lor.”

Europa Liberă: Ei zic că fac legi bune.

Nata Scobioală: „Probabil, pentru ei, dar nu pentru cetăţeni. Pe noi nu ne ascultă nimeni. Ei au strâns 350.000 de semnături pentru acest vot. Eu nu ştiu cum au strâns aceste semnături.”

Europa Liberă: Dar dacă lumea e nemulţumită că au ales pe listă de partid, trebuie să i se propună lumii o alternativă.

Nata Scobioală: „Probabil, trebuie. Dar nu ştiu cum va funcţiona. Să încercăm şi cu votul uninominal, vedem unde ajungem.”

Europa Liberă: Nata Scobioală a revenit din Italia, de la Veneţia, acolo unde s-au adunat aproape 200 de persoane care reprezintă Diaspora în 19 ţări ale lumii. Cum ţi s-au părut discuţiile de acolo?

Nata Scobioală: „Am fost fascinată de persoanele care au venit de peste ocean, cetăţeni ai Republicii Moldova care trăiesc departe, lucrează, au casa lor şi munca lor acolo, dar le pasă ce se întâmplă în Republica Moldova. Şi s-au adunat acolo să discute ce facem cu Moldova, cum mergem, cum ne implicăm de departe, adică cei de acolo. Au fost discuţii foarte productive.”

Europa Liberă: Dacă s-ar implica Diaspora în viaţa internă a Republicii Moldova, există şanse să se înceapă o schimbare a lucrurilor?

Nata Scobioală: „Eu cred că da. Şi noi am văzut ce a făcut Diaspora la alegerile prezidenţiale, cât de tare s-a implicat, cum a dat statul în judecată.”

Europa Liberă: Ca alegător, Nata Scobioală ar vota pentru un deputat din Diaspora sau pentru un deputat de aici, de acasă?

Nata Scobioală: „Dacă mi s-ar părea că din Diaspora e o persoană pe care o simt că se va gândi la mine şi la cei din jurul meu, probabil, i-aş da un vot. Cine nu trăieşte aici poate zice: „De ce vă plângeţi atâta? Uitaţi-vă cât de bine trăiţi. Vă dau pensii, salarii, luptă cu corupţia”. Nu ştiu de câţi ani se luptă cu corupţia, dar e din ce în ce mai mare. Şi noi vedem că toate instituţiile, practic, sunt corupte. Dacă noi nu scăpăm de toată treaba aceasta, nu vom merge înainte bine. Pentru că noi trebuie să eliminăm toţi corupţii cumva. Dar cum să-i eliminăm? Noi, cetăţenii simpli, nu ştiu cum am putea face.”

Europa Liberă: Sunt instituţiile statului care au menirea să facă ordine în fiecare domeniu.

Nata Scobioală: „Şi ele sunt dictate de cineva. Şi în instituţiile statului nu e ok.”

Europa Liberă: Dar nu poţi într-o zi să scapi de toţi şi să nu ştii pe cine aduci în loc.

Nata Scobioală: „Exact. Aceasta e cel mai complicat şi cel mai trist, că nu putem face aceasta.”

Europa Liberă: Generaţia tânără, pentru că reprezinţi categoria aceasta a tineretului, se implică, îi pasă, ia atitudine? Cum gândesc şi ce gândesc cei tineri?

Nata Scobioală: „Tinerii se implică în viaţa politică, se interesează, dar sunt de cele mai multe ori dezamăgiţi. A fost o speranţă în 2009, au crezut toţi atunci că am dat comuniştii jos şi am ridicat partidele pro-europene, care s-au compromis foarte mult. Şi deja e clar că nu mai ştii în cine să ai încredere. Noi trăim cu speranţa.”

Europa Liberă: Deci, Moldova pe muchie de prăpastie. Se adânceşte şi mai mult în mlaştină sau, totuşi, există şanse ca să iasă din mocirlă?

Nata Scobioală: „Noi acum încetişor ne ducem în mlaştină. Dar trebuie cumva să scoatem țara din mlaştină. Cum? Aceasta e cea mai mare întrebare, cea mai complicată pentru mine ca cetăţean, pentru că nu ştiu răspunsul. Cum am ajuns aici tot nu ştiu.”

*

Un Parlament cu legitimitate sporită şi o societate sănătoasă, din punct de vedere moral, aceasta îşi doresc cetăţenii. Sociologul de la Centrul de Investigaţii Sociologice şi Marketing, CBS-AXA, Vasile Cantarji, explică de ce creşte neîncrederea în rândul populaţiei din societatea moldavă.

Vasile Cantarji: „Dincolo de lipsa de încredere în partidele politice, avem deficit major de încredere în tot ce înseamnă stat din partea cetăţenilor. Adică, în toate instituţiile statului, în principalele ramuri ale puterii, cu toate consecinţele nefaste în acest sens, cu tot felul de fenomene negative de ordin social și un stat pe care putem să îl numim că e captiv, că e mafiot, că nu mai ştiu cum mai este. Una este cert, că e un stat slab, un stat, cum îl numesc, falit, un stat cu un viitor foarte incert.”

Europa Liberă: Şi atunci tot guvernanţii încearcă să caute alternative. Iată, s-a propus această iniţiativă de a modifica sistemul electoral. E un avantaj? E un dezavantaj pentru Republica Moldova şi pentru realităţile din aceste vremuri?

Vasile Cantarji: „Pe guvernanţi îi avem aşa cum îi avem, adică sunt cei pe care tot noi i-am ales. De aceea, ar trebui, poate, să discutăm mai des despre calitatea noastră de cetăţeni. Venim dintr-o epocă sovietică şi dincolo de ea, dintr-o epocă monarhică, noi nu avem cultura democraţiei. Noi nu ne percepem pe noi ca cetăţeni care, conform Constituţiei, sunt suveranul de bază al statului, ci în continuare tratăm statul ca o entitate care trebuie să ne garanteze anumite drepturi de bază. Şi suntem gata să renunţăm la anumite drepturi ale noastre în favoarea celor de bază, la protecţia socială, la un venit decent etc. Este o mentalitate caracteristică societăţilor nedemocratice, totalitarismului.”

Europa Liberă: Pentru că reprezentaţi şi dumneavoastră o companie de sociologie şi pentru că guvernanţii încearcă să convingă cetăţenii că ei au găsit colacul de salvare, făcând trimitere inclusiv la aceste cercetări sociologice, care arată că simplii cetăţeni, votanţii, şi-ar dori să cunoască deputaţii, ei propun această soluţie: „Votaţi-l pe circumscripţie”.

Vasile Cantarji: „În ultima perioadă sesizez o tendinţă mai puţin plăcută şi pozitivă, când politicienii îşi legitimizează sau îşi condiţionează anumite decizii politice în funcţie de rezultatele unor cercetări.”

Europa Liberă: Ei chiar îşi justifică acţiunile.

Vasile Cantarji: „Exact, ceea ce este periculos. Fiindcă sondajele de opinie, da, sunt o metodă de cercetare ştiinţifică, care exprimă preferinţele aşa cum le înţelege cel care răspunde, cetăţeanul simplu. Însă ele sunt doar una din multiplele surse de informare, înainte de a lua o decizie politică. Ori, noi am văzut ipocrizia până şi de a lua o decizie majoră cine să se retragă dintre candidaţi şi în favoarea cui în baza cercetărilor sociologice. Este o pistă foarte greşită. Există o paralelă între cercetarea sociologică şi componentele stabilirii undei diagnoze medicale. Deci, atunci când noi mergem la medic, întâi de toate, avem o scurtă conversaţie cu medicul, unde el ne întreabă cum ne simţim, ce ne doare. Ulterior, pentru a stabili diagnoza, medicul, evident, ne îndreaptă să dăm anumite analize. Iată că în tot acest proces tocmai această discuţie între un medic profesionist şi pacientul care nu este specialist în medicină, tot procesul echivalează cu sondajul de opinie. Întrebarea este în ce măsură e calificat respondentul să răspundă, să ofere informaţii pentru stabilirea diagnozei. Nu este calificat. Însă el dă informaţia primară, care, la fel, îi este necesară medicului. Însă doar în baza acestei informaţii medicul, cu rare excepții, poate să stabilească corect diagnoza.”

Europa Liberă: Şi respondentul dă această informaţie politicianului.

Vasile Cantarji: „Exact. Respondentul dă această informaţie politicianului, dar între trăirea unui cetăţean şi o decizie la nivel de stat trebuie luate în calcul multiple lucruri. Cetăţeanul, care foarte des nici nu este foarte calificat în domeniul despre care noi îl întrebăm, răspunde doar cu trăirile şi percepţiile sale. Repet, este una dintre informaţiile necesare de luat în calcul.”

Europa Liberă: Politicianul care s-a compromis în faţa alegătorului poate să devină tot el salvatorul naţiunii, dacă îşi doreşte acest lucru cu orice preţ? Şi poate nu neapărat dorinţa ţine de rezolvarea problemelor cetăţenilor, dar mai degrabă aşa cum e percepută de către cetăţean dorinţa lui de a se menţine la putere.

Vasile Cantarji: „Voi mai face o comparaţie. Opinia publică este ca o fată tânără, frumoasă şi zveltă, dar, în acelaşi timp, destul de aventurată. Este pe riculos să te bazezi doar pe ea. Ori, politicul e ceva mult mai complex şi rezultatul unei politici se resimte în timp. Nu poate să înţeleagă cetăţeanul că, pentru a i se mări pensia, e nevoie de făcut o serie de reforme structurale în economie, în protecţia socială, până a se ajunge la acel rezultat scontat – majorarea pensiei.”

Europa Liberă: Ca sociolog ce credeţi că trebuie să se întâmple, să se facă în Republica Moldova ca cetăţenii să recâştige încrederea inclusiv în acest stat? Pentru că foarte mulţi dintre ei, mai ales cei cu care discut în Moldova profundă, aleg să abandoneze statul.

Vasile Cantarji: „Citisem nişte interviuri cu autorul miracolului economic din Singapore, Lee Kuan Yew, unde dumnealui pune foarte mare accent pe calitatea elitelor, spunând că, indiferent de unde îi aducem, că sunt ai noştri, că sunt aduşi din alte ţări, aceşti conducători iluştri, pe lângă nivelul de pregătire, pe lângă faptul cât de deştepţi sunt, trebuie să fie şi oneşti.”

Europa Liberă: Şi el a început să-i pedepsească inclusiv pe cei mai apropiaţi oameni ai lui, care au fost certaţi cu legea.

Vasile Cantarji: „Exact. Ori la noi încă nu s-a născut o elită veritabilă.”

Europa Liberă: Moldova duce lipsă de această elită?

Vasile Cantarji: „Duce lipsă de elită. Şi încă nu ne-am copt cumva să importăm acea elită. În Statele Unite ale Americii ai dreptul să fii considera gentilom, dacă eşti în a treia generaţie deţinător de diplome de la cele mai prestigioase universităţi. Îmi place foarte mult această idee. Încercând să o transpun la noi în Republica Moldova, dacă facem o analiză de conţinut a Parlamentului, am observat ceva foarte specific, foarte interesant: marea majoritate a exponenţilor guvernării, aşa-zisa elită politică, aceeaşi elită academică, sunt fii ai unor ţărani. Eu, la fel, sunt născut în sat, în Colibabovca, raionul Leova, după tradiția englezilor tocmai nepoţii mei vor fi veritabili orăşeni, cu cultura orăşenească. Eu, născut în sat, voi transmite mai departe şi copiilor mei anumite deprinderi care sunt justificate din perspectiva supravieţuirii, însă în mediul rural. Uitaţi-vă, de exemplu, de unde se ia această tendinţă de a construi debarale, pristroici, cum le spunem noi, de a îngrădi o bucată din terenul din faţa balconului. Tocmai de aici. Sau alt fenomen, fiecare dintre noi cred că, dacă facem o curăţenie generală în casă, vom găsi o sumedenie de lucruri care nu ne mai trebuie şi cel mai probabil niciodată nu ne vor mai trebui, însă noi depozităm acolo, undeva, tocmai din deprinderea de la ţară, fiindcă orice lucru undeva, cândva ai putea să îl prisposobleşti, cum spunem noi.”

Europa Liberă: Care sunt lucrurile ce încurcă dezvoltării statului Republica Moldova, ca să fie eliminate din această casă care se numeşte Republica Moldova şi să se revină la o situaţie normală, care ar putea să genereze bunăstare, prosperitate statului, cetăţenilor?

Vasile Cantarji: „Timp şi zguduiri.”

Europa Liberă: Dar nu aţi răspuns la întrebarea dacă această intenţie de a se ajunge la vot uninominal ar fi o soluţie pentru actuala situaţie?

Vasile Cantarji: „Nu. Problema este mult mai complexă. Aşa cum niciuna dintre formele electorale nu este ideală, schimbarea acestei forme nu va aduce mari modificări pozitive, deoarece noi nu avem cultura de a controla şi de a pune la respect exponenţii puterii pe care noi ieri i-am votat. Că va fi el votat pe listă de partid, că este el votat direct, uninominal, atâta timp cât cetăţenii nu vor învăţa să coopereze între ei, în scopul de a controla guvernarea, nicio schimbare a formei de alegere a deputaţilor sau a primarilor nu ne va ajuta.”

XS
SM
MD
LG