Linkuri accesibilitate

La ce folosesc informațiile distorsionate ale Jandarmeriei


Jandarmi la protestul diasporei din 10 august, București

În premieră de la violențele din 10 august la București, jandarmeria română își cere scuze că a bătut protestatarii

În România, procurorul general a spus că garantează o anchetă independentă a violențelor de la protestul antiguvernamental de pe 10 august din București, când sute de persoane au fost rănite. Justiția reacționează în urma acuzațiilor că jandarmii au aplicat forța în mod excesiv, dar consecințe politice ale protestului sunt puține.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:11 0:00
Link direct

Pentru prima dată, un reprezentat al Jandarmeriei și-a cerut astăzi scuze pentru cele întâmplate vineri, 10 august, când manifestanții din fața guvernului au fost reprimați cu brutalitate. Maiorul Laurențiu Cazan, care a coordonat acțiunea jandarmilor, a adăugat însă imediat după scuze că rolul jandarmilor a fost „de a restabili ordinea publică” și că anumite „cazuri punctuale” sunt cercetate de Parchetul Militar. Apoi, maiorul de Jandarmi a venit cu o informație în premieră, spunând că la marginea Pieței din fața guvernului (zona Titulescu-Buzești) forțele de ordine ar acționat pentru „a îndepărta persoanele turbulente”, fiindcă ar fi fost observată acolo „o mașină cu sticle incendiare”. Laurențiu Cazan nu a dat alte detalii, cum ar fi, spre exemplu, numărul de înmatriculare al mașinii respective. În plus, în nicio filmare de până acum nu au apărut așa numitele cocteiluri Molotov cu care s-ar fi înarmat protestatarii.

Reuters, AP: București, 10 august 2018
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:31 0:00

Credibilitatea liderilor Jandarmeriei e pusă sub semnul întrebării, din pricina diferitelor informații deformate pe care le-au dat până acum. Una dintre ele, furnizată a doua zi după protest, se referea la o femeie jandarm, care a fost bruscată de provocatori și despre care purtătorul de cuvânt al instituției a declarat că îi e greu să le spună părinților ei, că fata ar putea rămâne paralizată pe viață, din cauza unei fracturi la colană, în zona cervicală. Ulterior, mai multe înregistrări video au demonstrat că aceasta a plecat pe picioarele ei din mulțime, protejată de doi colegi. O altă informație controversată a fost furnizată de Cătălin Paraschiv, șeful Brigăzii Speciale a Jandarmeriei Române, care susține că a intervenit cu trupele sale după ce ar fi fost anunțat că doi jandarmi sunt morți și mulți alții erau călcați în picioare, iar oamenii lui trebuiau să vină „în sprijinul detașamentelor de jandarmi și să-i evacueze”. Niciun jandarm nu a fost omorât și intervenția Brigăzii Speciale s-a dovedit a fi fost doar o forță în plus pentru reprimarea manifestanților pașnici.

De altfel, prim-procurorul Parchetului Militar, Ionel Corbu, a spus deja pe baza datelor pe care le are că „actele de agresiune exacerbate nu se justificau, atâta vreme cât existau multiple modalități de estompare” a violențelor. Pe de altă parte, Jandarmeria nu le-a trimis încă procurorilor militari toate documentele solicitate de aceștia. De pildă, șeful procuraturii militare a precizat că nu are deocamdată „date și elemente cu privire la concentrația gazelor utilizate și compoziția acestora”, deși peste 400 de protestatari au primit îngrijiri medicale după ce au inhalat doze diferite de gaze lacrimogene.

Doctorul Raed Arafat, secretar de stat pentru Situațiile de Urgență, a subliniat că s-a consultat cu fabricanții gazelor lacrimogene folosite împotriva manifestanților și că a vorbit personal cu un specialist în toxicologie de la New York, înainte de a-i îndemna pe oameni să se prezinte la medic „doar dacă apar simptome îngrijorătoare”. Arafat, la fel ca șeful Brigăzii Speciale a Jandarmeriei Române, a indicat faptul că a fost folosit gazul CS (o-Clorobenziliden malononitril). Raul Pătrașcu, absolvent al Universității Yale și asistent la Universitatea de Medicină din Timișoara a explicat că folosirea acestui tip de gaz, catalogat ca armă chimică, este interzisă în război, potrivit Convenției de la Geneva din 1993 (Art.I, (5)). Specialistul susține că folosirea în rafale a acestui gaz de către jandarmi poate avea efecte pe termen lung asupra persoanelor expuse, între altele, Raul Pătrașcu vorbește despre complicații pulmonare, afecțiuni hepatice și cardiace.

Distorsiunile apărute în justificările publice ale jandarmilor sugerează că aceștia au acționat la limita legii sau chiar prin încălcarea ei, apoi întârzierea cu care trimit documente relevante procurorilor militari și faptul că au ținut secretă compoziția gazelor lacrimogene pe care le-au folosit în exces ar putea arăta nu doar neprofesionalismul acestora, ci și o acțiune cu intenție.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG