Linkuri accesibilitate

Justiția și statul de drept au nevoie să fie îmbunătățite încă în Moldova (Peter Michalko/IPN)


Lupta pentru Chişinău abia începe (Petru Grozavu/Ziarul de Gardă).

Primul val al deportărilor, din noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, este insuficient documentat, pentru că o bună parte a documentelor de atunci au fost nimicite în perioada războiului, afirmă istoricul Ion Varta, citat de agenția de știri IPN. El spune că multe dintre persoanele deportate până la urmă nu au reușit să-și recupereze echivalentul bunurilor de care au fost deposedați, unii au semnat așa-zise acte privind exproprierea, dar, de fapt, au fost jefuiți la propriu. „O parte au revenit în localitățile de baștină, dar n-au avut dreptul să-și recupereze casele pe care le-au construit prin trudă cinstită”, a mai spus Ion Varta.

Revista presei cu Natalia Sergheev
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:34 0:00
Link direct

Justiția și statul de drept încă necesită îmbunătățiri în Moldova, a declarat șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău, Peter Michalko, citat tot de IPN. El consideră că aceste domenii sunt importante pentru oamenii de rând, dar și pentru prosperitatea și dezvoltarea țării, pentru sporirea încrederii investitorilor, dar și pentru cei care deja sunt activi în domeniul economic al Republicii Moldova. Michalko spune că reforma justiției este susținută de UE și că vor susține Guvernul în adoptarea și implementarea acesteia.

Doar prin informarea obiectivă și comparată a proceselor geopolitice din regiune, moldovenii și-ar putea schimba opțiunile geopolitice, a declarat politologul Dionis Cenuşă, citat de Tribuna.md. El a mai menționat că „presa joacă un rol semnificativ în formarea simpatiilor externe ale populației”. Potrivit lui Cenușa, nu există o relație de cauzalitate între dezinformarea rusească și scăderea simpatiilor europene ale moldovenilor, ci mai degrabă una de corelație.

Cu fiecare scrutin, presa are de susținut un examen de maturitate, pe care mulți îl pică, scrie experta media Viorica Zaharia, într-un comentariu pentru portalul Media-Azi. Ea spune că se teme că după victoria opoziției de această dată să nu se întâmple același lucru. Zaharia subliniază că banii politicienilor sunt efemeri și dacă vrei să rămâi jurnalist pe termen lung, nu te lega cu politicienii. Puterea presei este în independență, afirmă autoarea: „Nimic nu îi enervează mai mult pe politicienii care au ce ascunde decât un reporter cu care nu poate ajunge la înțelegeri.” Un jurnalist nu trebuie să fie prieten cu oficialii, relații profesionale decente sunt suficiente pentru o comunicare corectă și necompromițătoare pentru jurnaliști, conchide experta media.

Deşi spectacolul, propriu-zis, s-a încheiat, lupta pentru Chişinău, de fapt, abia începe, scrie Petru Grozavu într-un editorial pentru Ziarul de Gardă. Agitaţia este mare decât a fost pe durata scrutinului, afirmă el: „E important ca Andrei Năstase să ţină cont şi de faptul că alegerile de duminică pentru Chişinău au fost câştigate în grup.” Grozavu scrie că Năstase nu e singur şi că ar avea cu cine guverna, iar dacă şi va avea nevoie să apeleze la sprijinul cuiva, să accepte lume de calitate, pentru că în toate partidele există chilipirgii care nu scapă nicio ocazie de a-şi face loc la cald şi unde miroase a bani.

Imaginea politicii moldovenești este a unei pânze care poate în orice moment să cedeze, dar pe care alegătorii din Chișinău o cârpesc și o întăresc la toate alegerile pentru primărie, scrie Moni Stănilă într-un editorial pentru ziarul Timpul. Autoarea scrie că Moldova nu are nici un politician care să aibă o viață la fel de grea și plină de lipsuri cum e a noastră: „Și cu toate astea suntem atât de ușor de păcălit cu estu’ și cu vestu’.” Și atunci cum să ne mai mire că toți cei din afară stau cu ochii pe noi ca pe butelie?, conchide retoric Moni Stănilă.

Aplicația pentru mobil/tabletă

XS
SM
MD
LG