Născută în 27 decembrie 1977 la Chișinău într-o familie de intelectuali. Absolentă a Academia de studii economice din Moldova. Lucrează de peste un deceniu în proiecte de asistență internațională care susțin domeniile cheie ale economiei R. Moldova să devină competitive la export, printre care sectorul viti-vinicol și cel al turismului, industria ușoară, ICT și industria serviciilor creative. În prezent, este directoarea Proiectului de Competitivitate din Moldova, finanțat de USAID și Guvernul Suediei.
Luni
Diminețile de luni sunt dificile: trei școlari, nimeni nu vrea să scape clopoțelul de intrare, ambuteiaje, toată lumea a obosit de ambuteiajele din Chișinău. Luni este momentul să îmbrac ținută de la designerii „Din inimă”. De fapt, cred că 70 la sută din garderoba mea este de la designerii autohtoni. Sunt cei mai buni, confecționează cu pasiune, cu drag. Sunt ținute care accentuează feminitatea și sînt de foarte bună calitate. La birou - ședință de planificare săptămânală. Colegii - o echipă de excepție. Acum, ce-i în vizor? Construcția primului Hub creativ din Moldova. Se numește ARTCOR, de la artă - Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice și COR - Asociația Companiilor de Creație din Moldova; programul de robotică, inițiativa Clasa Viitorului - sunt alte două inițiative importante pentru tinerii noștri, pentru că îi ajută, din școală, să dezvolte abilități digitale, cum ar fi programarea, printarea 3D, ochelarii VR, lecții ingrate, tot ceea ce-i face să-și dorească să meargă la școală, școala să fie interesantă, dar și să fie pregătiți pentru profesiile viitorului.
Marți
Dimineață avem planificată o vizită de presă a donatorilor la o fabrică de confecții membră a inițiativei „Din inimă”. De fapt, peste 70 de companii sunt parte a acestei inițiative, multe din aceste brănduri au apărut în ultimii doi ani. Doar anul acesta și anul trecut am asistat 14 designeri startup, care doar au pășit pe calea industriei de modă și ne bucurăm că ei pot să se realizeze aici, acasă. Vizităm o fabrică de confecții aici, în Chișinău. Ne oprim în secția de croit, de cusut, în studioul foto, iar antreprenorul povestește cum a reușit de la un mic atelier acum nouă ani în urmă, de fapt el era șofer acum nouă ani, să crească până la 170 de angajați, cu 50 de magazine proprii în țară și export în România. Este important că avem branduri proprii în R.Moldova. De ce? Este vorba de valoare adăugată mai înaltă și în final, salarii mai bune pentru cusătorese care sunt 27.000 în această industrie și știm cu toții că este un salariu mic, cam 5.000 în mediu, dar în fabricile care au branduri proprii, salariile ajung până la 10.000-11.000 de lei. Presa a întrebat de două ori: chiar aveți 10.000-11.000 de lei pentru o cusătoreasă? Da. Sunt salarii bune și condiții de muncă mai bune, dar doar cu aceste întreprinderi performante putem obține acest succes.
Miercuri
Mă interesează, chiar mă pasionează de mică arhitectura și designul. Proiectul de competitivitate are ocazia să facă o diferență în aceste industrii creative. Sînt ultimele industrii alipite la portofoliul complex care-l asistăm, pornind cu industriile tradiționale, vinificație, industria ușoară și mai nou industriile creative. Urmăresc în permanență soluțiile inovative de design, pe care vrem să le implementăm, de exemplu, la Ziphouse, la ARTCOR, la Tekwill, la FabLab și la viitorul centru tehnologic pentru profesori de la Universitatea pedagocică. Toate acestea sunt centre de excelență, tehnologice sau industriale care sunt fondate, susținute, prin Proiectul de Competitivitate cu suportul USAID și al Guvernului Suediei. Cred că aceste hub-uri reprezintă viitorul pentru R. Moldova, pentru că sunt localizate la universități. Este o soluție corectă. Tinerii vor revoluționa afacerile, tinerii vor schimba economia și e important să investim în ei. Căutam o diferență între hub, accelerator, incubator. Până la urmă, acestea sunt niște spații colaborative de ultimă generație. Ce avem acolo? Mini-oficii, avem echipamente pentru utilizarea în comun. De exemplu, la Ziphouse mașinile de cusut sînt disponibile pentru toată lumea disponibile. Studenții, profesioniștii, tinerii designeri pot să nu-și procure mașini de cusut, ci să le folosească pe cele de acolo, împreună, ca să creeze colecții. Pot să zic că în Moldova avem niște proiecte de succes chiar pentru Estul Europei, chiar și pentru Statele Unite.
Joi
Aflu că un ziar din Italia a scris de bine despre Moldova ca destinație turistică. Este un ziar italian de prestigiu. Mă bucură că este rezultatul efortului nostru comun de a promova Moldova ca destinație autentică de turism. Acum suntem în top 10 țări pentru a fi descoperite recomandate și de NewYork Post, și de BBC, și de CNN, chiar și de Vogue, care a menționat, între altele, designerii autohtoni și vinurile moldovenești. Asta mă face să fiu mândră de R. Moldova. Avem ce descoperi, avem ce arăta străinilor.
Vineri
O însoțesc pe ambasadoarea Suediei Anna Lyberg la Forumul annual GirlsGoIT. Suedia susține fetele să urmeze profesie în domeniul tehnologiilor informaționale, unde femeile constituie doar 20 la sută.
Acest forum are la bază o tabără de vară pe care o organizăm anual, și unde peste o sută de tinere fete sunt încurajate să aprofundeze tehnologiilor informaționale. Chiar am vorbit cu multe din aceste fete care în cinci zile își schimbă total percepția, și pînă acum nu-și dădeau seama că le place matematica, că le place robotica, că le place programarea sau ar putea să devină un designeri de web, pentru că aceste lucruri nu se învață în școală. După o astfel de tabără, multe din ele chiar au dat examen de admitere la Universitatea tehnică. Într-adevăr, domeniul IT este unul promițător pentru tineri. În R. Moldova, salariile în această industrie au ajuns 24.000 de lei în 2018, sînt de patru sau cinci ori mai mari decât media pe țară și astfel IT-ul e o adevărată oportunitate pentru tineri și pentru tinere de a avea o profesie bine plătită aici, acasă.
Seara, la cină, povestesc prietenilor despre vinurile moldovenești, care au mai cîștigat weekend-ul trecut âștigat 47 de medalii: 37 de aur și 10 de argint. De data aceasta, la București, la International Wine Contest. Încă o dovadă că vinurile noastre sunt apreciate pentru calitate. Instaneu mă gândesc cum o industrie din care se hrănesc 50 de mii de gospodării a renăscut după două embargouri rusești, cum investițiile în tehnologie, inovațiile și promovarea au asigurat calitatea mult apreciată peste hotare, cum au apărut vinificatori mici, care deja exportă în UE. Totuși se pliază perfect sloganul Vinul Moldovei – o legendă vie.