Linkuri accesibilitate

De ce se mișcă greu ancheta în cazul „furtului miliadului”?


Protest la Chișinău, imagine de arhivă.

Dezbatere la Centrul de investigaţii jurnalistice de la Chișinău.

Şeful Procuraturii Anticorupţie Viorel Morari a declarat astăzi că anchetarea fraudei bancare de circa un miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc se mişcă mai greu deoarece procurorii ar fi suprasolicitați. De asemenea, a explicat de ce dosarele de rezonanţă pe numele ex-premierului Vladimir Filat, primarului de Orhei Ilan Shor şi Veaceslav Platon au fost sau sunt examinate în judecată cu uşile închise. La trei ani de la devalizarea Băncii de Economii, Unibank şi Banca Socială, Centrul de Investigaţii Jurnalistice a organizat o dezbatere în care au răsunat mai multe întrebări retorice.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:24 0:00
Link direct

Instituția responsabilă de anchetarea dosarului denumit generic în presă „furtul miliardului” este Procuratura Anticorupţie, condusă din 2016 de procurorul Viorel Morari. Acesta a prezentat la Clubul jurnaliștilor de investigații ceea ce el a numit „succesele” oamenilor legii ori dosarele care s-au încheiat cu condamnări în instanțe.

El a numit dosarele fostului premier Vladimir Filat şi a cumnatului şi nașului său, Ion Rusu, în cazul ambilor, aflaţi după gratii, există hotărâri definitive. Tot la capitolul reuşite Morari a trecut şi condamnările în prima instanță a lui Veaceslav Platon şi a fostului şef al Băncii de Economii, actualul primar de Orhei, Ilan Shor, precum şi a unor antreprenori.

Şeful Procuraturii Anticorupţie a spus că Platon este bănuit că ar fi organizatorul „spălătoriei ruseşti”, prin intermediul căreia circa 22 de miliarde de dolari din Rusia au fost „albiţi” prin judecătoriile şi băncile din Republica Moldova. Presa a scris despre Platon că ar fi controlat la un moment dat două din cele mai importante bănci şi câteva companii de asigurări.

De ce investighează procurorii numai anumite episoade ale „fraudei bancare” şi de ce, de exemplu, declaraţiile lui Ilan Shor, figură-cheie în raportul companiei americane Kroll care s-ar face vinovat de dispariția banilor din băncile falimentate, cântăresc mai greu decât ale lui Veaceslav Platon, au întrebat participanții la dezbatere.

Clubul Jurnaliştilor de Investigaţie, 8 decembrie
Clubul Jurnaliştilor de Investigaţie, 8 decembrie

Viorel Morari: „Eu vă declar că noi avem dosare care au rămas la faza de urmărire penală, ca să înțelegeți. Eu am vorbit doar de dosarele care s-au dus în instanța de judecată. Eu nu am acoperit pe nimeni. Eu să fi avut ceva a ascunde, nu veneam aici sau motivam cumva, sau trimiteam pe altcineva. Eu sunt conștient de faptul că sunt responsabil de domeniul combaterii corupției şi de frauda miliardului. Referitor la responsabilitatea lui Plahotniuc sau a altor persoane, dacă o să fie probe… Se investighează toate versiunile care sunt posibile. Eu sunt conștient că orice guvernare la un moment dat pleacă, se schimbă”.

Luat la întrebări, şeful Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, a spus că în acest moment are loc tergiversarea urmăririi penale la instituția pe care o conduce, dar că acest lucru ar fi din cauze obiective, fiindcă un procuror nu se poate ocupa simultan de 50 de dosare. Morari a mai vorbit despre faptul că jurnaliştii şi societatea în ansamblu e nerăbdătoare, procurorii nu sunt atotștiutori în materie de bucătărie a lumii financiare ori despre nedorinţa celor implicați în acest caz de a face declarații oamenilor legii.

Creditatele neperformante sunt doar un aspect al fraudei bancare, iar oamenii legii s-ar concentra doar pe acestea, a spus fostul ministrul al Finanţelor Veaceslav Negruţa, în prezent expert la Transparency International-Moldova.

„Dacă procurorii iau fiecare caz în parte şi-l tratează separat decât contextul şi deciziile politice care s-au luat, da, noi o să ajungem cu neglijență în serviciu la unul, cu neglijență în serviciu la altul, dar dacă ne uităm în context, o să vedem că, de fapt, e o mașinărie care a fost pregătită din timp şi, din păcate, până a avea raportul Kroll în 2015 nicio instituție a statului nu a pus pe masă un raport care să arate legătura între persoanele care au avut grijă să consolideze, să preia, şi alte lucruri care se întâmplau în sectorul bancar, care au pregătit terenul ca ulterior să bage mână în rezerva valutară. Aceste creaţii legislative, dumneavoastră, nu aveţi senzația că cineva încearcă să ne fenteze pe toţi, inclusiv pe procurori?”

Viorel Morari a afirmat că procurorii investighează cazuri separate pentru că această tactică ar da mai multe rezultate decât un proces complex care riscă să dureze la nesfârșit. Faptul că unele cazuri se judecă cu uşile închise ar fi legat de alte episoade care se investighează.

Conform legii, Banca Naţională şi Centrul Naţional Anticorupție sunt responsabile de domeniul bancar.

Sunt cercetaţi factori de decizie din aceste instituții pentru inacțiune în perioada fraudei? Au investigat procurorii presupusa implicare a unor politicieni la modificarea cadrului legal ce ar fi făcut posibilă devalizarea băncilor?

La ambele întrebări Viorel Morari a răspuns că nu, dar acest fapt nu înseamnă că ar urma să fie cercetat. În ceea ce priveşte câţi bani au fost recuperaţi din procesele finalizate, procurorul a spus că nu cunoaște, de asta se ocupă executorii judecătorești.

XS
SM
MD
LG