Linkuri accesibilitate

Daria Aslamova, „Komsomolskaia Pravda” și limitele libertății de expresie


Intervențiile jurnalistei ruse ar putea fi considerate pro-separatiste, dar argumentul nu a fost invocat de Poliția de frontieră.

Președinle Igor Dodon a criticat drept un nou „gest de ostilitatea” împotriva unui partener strategic faptul că jurnalistă rusă Daria Aslamova, de la „Komsomolskaia Pravda”, nu a primit dreptul de a intra în țară unde urma sa-i ia un interviu şefului statului. Poliția de frontieră de la Aeroportul din Chișinău afirmă că Aslamova nu ar fi putut justifica motivul venirii în Republica Moldova. Dar pe pagina sa de Facebook, Dodon intrepretează incidentul drept încă o încercare a guvernului de a tulbura atmosfera înainte de plănuita sa întrevedere la Soci cu președintele rus Vladimir Putin. Presa de la Chișinău a relatat imediat despre intervențiile jurnalistei, care ar putea fi considerate pro-separatiste. Un argument care însă nu a fost invocat de Poliția de frontieră.

Nu este prima dată că unor jurnaliști ruși li se interzice intrarea în R.Moldova așa că întrebarea rămâne unde se termină lupta cu propaganda și începe suprimarea libertății de expresie?

„Când patru bărbați mă duceau de mâini și picioare prin Aeroportul Chișinău, îmi părea că văd un vis fantastic”, îşi începe Daria Aslamova un articol publicat astăzi dimineaţă în ziarul „Komsomolskaia Pravda”, în care relatează cum ar fi fost „deportată” din Republica Moldova.

Ziarista, care aşa cum ea însăşi a afirmat, dar a confirmat şi Igor Dodon, ar fi urmat să-i ia un interviu şefului statului, se plânge în articol că moldovenii s-au purtat cu ea foarte rău, asemuind comportamentul autorităților de la Chișinău cu al unei „junte”.

„Acestei persoane i-a fost interzisă intrarea în Republica Moldova, întrucât ea nu şi-a putut justifica scopul vizitei. Nu este vorba despre vreo interdicţie”, a explicat pe de altă parte, serviciul de presă al Poliţiei de frontieră moldoveană.

În ultimele luni, autorităţile de la Chişinău folosesc adesea anume acest motiv pentru a trimite îndărăt în Rusia jurnaliști, militari sau politicieni ruşi. În iulie, spre exemplu, deputatul rus Pavel Şperov şi un grup de artişti care urmau să ajungă, la fel ca vicepremierul rus Dmitri Rogozin declarat ulterior indezirabil pe teritoriul R. Moldova, în regiunea separatistă moldoveană Transnistria pentru festivităţi organizate la 25 de ani de la începerea operaţiunii ruse de menţinere a păcii, au fost opriţi pe Aeroportul din Chişinău şi au plecat înapoi în Rusia.

Un caz similar a avut loc şi la început de septembrie, când directorul general și redactorul-șef al ziarului rusesc „Argumentî i Faktî” au ajuns în Republica Moldova se pare doar graţie intervenţiei instituţiei prezidenţiale, întrucât mai întâi unuia dintre ei îi fusese interzis să intre, iar peste câteva zile jurnaliştii au ajuns totuşi la o întâlnire cu Igor Dodon.

Din ceea ce a povestit astăzi jurnalista rusă în articolul său ar rezulta că şi de această dată s-ar fi mizat pe intervenţia instituţiei prezidenţiale.

„Secretarul de presă al președintelui Dodon, Ivan Ceban, m-a asigurat că va decide problema intrării mele prin Consiliul de Securitate al țării”, a afirmat ea în articol.

Până la urmă, Aslamova a fost nevoită să ia un avion spre Bucureşti, de unde s-ar fi întors înapoi în Rusia.

Petru Macovei
Petru Macovei

Solicitat de noi, directorul executiv al Asociaţiei Presei Independente, Petru Macovei, ne-a spus că găseşte „exagerate” şi „nedemocratice” acest gen de acţiuni ale autorităţilor de la Chişinău în raport cu nişte jurnalişti, care, chiar dacă sunt văzuţi mai degrabă ca promotori ai propagandei ruse decât ca jurnalişti oneşti şi echilibraţi, trebuie să fie lăsaţi să-şi facă meseria, iar autorităţile să se gândească la reguli clare prin care să se apere de propaganda rusească.

„Noi cunoaştem ce publicaţie este „Komsomolskaia Pravda” şi ce face această jurnalistă în speţă, care a scris şi continuă să scrie reportaje manipulatoare despre UE, despre fostele republici unionale, pentru o promova Rusia şi influenţa Rusiei în aceste ţări. Acest lucru este cunoscut de toată lumea. Pe de altă parte, bineînţeles că ar trebui să existe reguli foarte clare, cunoscute de către comunitate jurnalistică, inclusiv jurnaliştii care vin în R. Moldova, de a veni aici şi a-şi face meseria. Chiar dacă nu ne place politica editorială a instituţiei.

Înţeleg posibila justificare, deşi Poliţia de frontieră invocă alte motive: să micşoreze valul propagandistic. În acest caz, scopul nu scuză mijloacele. Jurnaliştii trebuie să aibă acces să reflecteze realitatea de aici, iar dacă ne dorim să ne protejăm, să ne gândim judicios la nişte reguli de admiterea sau nu a activităţii lor aici.”

Alta este situaţia, mai spune Petru Macovei, în cazul celor doi ziarişti de la Russia Today, directorul trustului media „Russia Today”, Dmitri Kiseliov, şi prezentatorul Andrei Kondraşov, declaraţi indezirabili pe teritoriul R. Moldova. Cei doi au realizat un documentar considerat deformator al realităţii despre anexarea Crimeei şi au încercat, fără succes însă, să-l promoveze şi la Chişinău. În acest caz, potrivit expertului, autorităţăţile au acţionat corect tocmai pentru că şi-au explicat fără echivoc motivele.

XS
SM
MD
LG