În condițiile globalizării de care profită funcționarii publici pentru a-și ascunde averile dobândite pe căi ilegale, investigațiile jurnalistice sunt realizate mai lesne de echipe transfrontaliere. Cooperarea internațională le permite jurnaliștilor să dobândească informațiile necesare, depășind riscurile și presiunile mafiilor locale. Oportunitățile cooperării jurnalistice au fost pe agenda unei conferințe regionale a jurnaliștilor de investigație, desfășurată recent la Kiev, Ucraina.
Printre participanții la conferința de la Kiev a fost și cunoscuta jurnalistă azeră Khadija Ismaylova, care, acum cinci ani, a fost ținută în detenție de regimul de la Bacu, fiind condamnată urmare a dezvăluirilor pe care le făcuse în achete despre corupția la nivel înalt din țara ei. Ziarista a fost eliberată la presiunea comunității din toată lumea a jurnaliștilor și a forurilor internaționale. Ea a decis să rămână în țara sa, să facă jurnalism de investigație, chiar dacă îi este extrem de dificil. Despre cum e să faci jurnalism în condiții de presiune, Khadija Ismaylova ne-a vorbit într-un interviu pentru Radio Europa Liberă:
„Represaliile continuă și ele se răsfrâng nu numai asupra mea dar și a membrilor familiei dacă atingi teme sensibile, dar probleme de acestea la noi sunt multe, mai ales cele ce țin de corupție. Sunt teme tabu, de care nu trebuie să te atingi. Nu trebuie să vorbești despre poliție, despre funcționari la nivel înalt. Nu poți să scrii despre președintele țării și despre membrii familiei lui. Chiar dacă site-urile pe care publicăm ne sunt blocate în țară. Mie nu mi se dau răspunsuri la solicitările de informație. Unde apar eu, se aprinde imediat un beculeț roșu și toți intră în alertă. Lucrez cu jurnaliști tineri, care obțin ceea ce mie mi se refuză. În ultimii ani tot mai mulți jurnaliști, activiști și bloggeri fac investigații pe teme de corupție. Ni se spune că nu se poate, dar noi continuăm să ne facem munca...”
Khadija Ismaylova activează în cadrul rețelei internaționale a jurnalistilor pentru lupta împotriva crimei organizate OCCRP, din care fac parte jurnalisti din mai multe țări, inclusiv din Republica Moldova și România și asta o ajută să reziste și să muncească în continuare:
„ Este important să nu rămâi singur. Dacă jurnalistul rămâne singur în munca sa, este mai ușor să-i închidă gura, să-l reducă la tăcere, să-l ucidă chiar. Eu continui să fac investigații jurnaslistice și asta datorită cooperării cu jurnaliștii din diferite tari in cadrul OCCRP - o retea internationala din care fac parte si jurnalisti din Moldova si România. Cu cât mai mult jurnalisti lucrează în echipe, ei sunt mai protejați. Cu cât mai mulți jurnalisti scriu cu atât cetățenii au de câștigat, pentru că este mai multă informație”
Pentru a se proteja şi a minimaliza riscurile, jurnaliştii de investigaţie îşi creează sisteme de protecţie. În ultimii ani s-au consolidat mai multe rețele, la nivel internațional și regional care reunesc jurnalişti de investigaţie din mai multe ţări.
Jurnaliștii trebuie să învețe a evalua riscurile de fiecare dată când încep o anchetă pe subiecte sensibile sau complicate, cum ar fi cele ce țin de crimă organizată și corupție, spune Gohar Khodjayan de la organizația International Media Support (IMS) https://www.mediasupport.org/ din Kopenhaga, Danemarca, organizație care acordă suport jurnaliștilor din toată lumea, atât pentru susținerea anchetelor de presă, dar și atunci când asupra lor planează riscuri serioase:
„Una dintre ultimile inițiative de care se ocupă International Media Suport impreuna cu Asociatia jurnalistilor de Investigatie din Danemarca este un fel de punte prin care noi incercăm să ajutăm jurnaliștii din diferite țări, regiuni de pe glob, ca să coopereze, să lucreze în echipe la istorii asemănătoare”
O rețea a femeilor jurnaliste de investigație la nivel regional a fost lansată în toamna anului curent. Din această rețea fac parte jurnaliste de investigație din Republica Moldova, Ucraina, Armenia, Georgia, Azebaidjan și Belarus. Gohar Khodjayan este printre inițiatorii inițiativei. Ea spune că o analiză recentă arată că în toate aceste țări femeile jurnaliste de investigație sunt supuse mai des decât bărbații presiunilor, violenței și este important ca ele să coopereze, să învețe cum să evite riscurile și să se protejeze:
„Jurnalistele femei au nevoie de sprijin, au nevoie să se reunească în rețele profesionale, nu numai în interiorul țării, dar și la nivel regional. Analiza noastră arată că problemele femeilor ziariste sunt similare în toate țările din regiune - femeile jurnaliste sunt întrun număr mai mare decât barbații jurnalisti, dar cu toate acestea drepturile lor sunt încălcate, la funcțiile de conducere în media sunt mai multi bărbati. Femeile jurnaliste sunt deseri atacate, hărțuite, inclusiv în mediul on-line...”
Organizația International Media Support își propune să ajute jurnalistele din retea ca să obțină mai multe abilități profesionale, dar și suport juridic și psihologic, atunci când sunt discriminate sau supuse presiunilor, urmare a muncii pe care o fac. Organizația va ajuta și redacțiile să pună în practică politici gender, precizează Gohar Khodjayan.
În Republica Moldova, în ultimii ani, au fost înregistrate mai multe atacuri verbale și amenințări pe rețelele sociale sau în discursuri publice asupra jurnaliștilor, toate condamnate de organizațiile de media și cele care apără drepturile jurnaliștilor. În 2019, în premieră pentru Moldova, Consiliul nediscriminare a constatat că un deputat socalist a instigat la discriminare pe criteriu de gen, statut profesional și origine națională, atunci când a atacat verbal și a amenințat cu răfuiala fizică, pe o rețea de socializare, o reporteră a Centrului de Investigații Jurnalistice. Deputatul socialist nu și-a cerut scuze, așa cum l-a obligă autoritatea publică. De altfel, până acum nici un demnitar moldovean nu a fost condamnat pentru atacuri asupra jurnaliștilor.
