Linkuri accesibilitate

„De ce unii înainteaza vertiginos, iar noi batem pasul pe loc?”


Ecaterina Covali
Ecaterina Covali

Jurnalul săptămânal al Ecaterinei Covali.

Ecaterina Covali s-a născut la 7 ianuarie 1989 in orasul Chișinău. Studii: Universitatea de stat din Moldova, licenta in politologie. Master in Relatii internationale. Absolventa a programului „Lumea Deschisa” a Consiliilor Americane. Producator general „Canal Regional”. Autorea proiectului televizat „Punti catre Europa”, o serie de interviuri cu lideri internationali.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:06:26 0:00
Link direct


Luni

Incepem săptămâna cu impresii si bineînțeles cafea. Anume la o cafea, discut împreună cu soţul meu despre training-ul marca Europa Liberă și BBG care s-a petrecut weekend-ul trecut. Ne simţim fericiţi că am reuşit să ne bucurăm unul de altul, chiar şi la un work-shop, din cauza programului încărcat de muncă. Împărtășim trăiri și parcă facem o totalizare la tot ce-am învățat nou în aceste două zile.

Ulterior fiecare se îndreaptă spre televiziunea în care lucrează. Ajung pe Sciusev 93, la Canal Regional, unde este o adevărată pepinieră de idei. Realizăm o serie de fillere pentru Asociația Presei Independente care au lansat campania „Fii cu ochii pe autorități!”.

Apoi încerc să schiţez o agendă a deplasărilor în terioriu. În următoarele săptămâni ar trebui să ne revedem cu colegii din Comrat, Râbnița, Drochia, Basarabeasca, Nisporeni și Ungheni.

Mă uit la ceas, înțeleg că într-un sfert de oră trebuie să ajung pe str. Vlaicu Pârcalab, la 14.00 începe o ședință la CCA. Cobor grăbită pe Pușkin, mă opresc să cumpăr un hot-dog pe care la fel îl mănânc grăbită. Acesta e prânzul meu de azi. Vă rog să nu-i spuneți mamei despre asta.

Sfârșitul de zi mă prinde la Comisia Electorală Centrală. Acolo, în cadrul programului „Consolidarea democrației în Moldova prin alegeri incluzive și transparente” se lansează un concurs de proiecte.

Marţi

Ninge liniștit, o priveliște încântătoare, aș fi zis eu, dar într-o altă zi decât aceasta. Mă cuprind brusc nişte emoţii la gândul că diseară zbor la Varşovia şi tare n-aş vrea să citesc pe panoul din aeroport, în dreptul cursei mele, inscripţia „ANULAT”, din cauza ninsorii. Ajung repede la muncă, facem ultimele modificări la noul proiect TV și sperăm, până la sfârşitul zilei să-l vedem gata.

Sună Excelenţa Sa, Dl Iurie Bodrug, ambasadorul Republicii Moldova la Varșovia, ne urează drum bun. Îmi readuc aminte că zbor diseară, iar afară ninge întruna. Alung gândurile rele. Va fi bine, îmi zic.

Ecaterina Covali
Ecaterina Covali

După câteva ore de muncă, îmi îmbrățișez colegii și fug la aeroport. Aşteptând rândul pentru înregistrare, observ un domn care caută pe cineva care poate transporta un colet, în capitala Poloniei. Văzând că nimeni nu-l poate ajuta, îi fac un semn prietenos și îi spun că îl pot lua cu mine. Vorba Irinei Hakamada „Dacă îţi stă în puteri, fă un bine. Oricui. Oricând!”

17.55 Decolăm fără întârziere. Mulțumesc lui Dumnezeu. Filmăm mâine cu Mareşalul Senatului Republicii Polone, Stanislaw Karczewski. Și dacă n-am fi ajuns la ora stabilită pentru interviu, ne păştea pericolul să fi zburat degeaba. Cu agenda unui oficial de stat nu te prea pui.

Miercuri

De-aș putea arăta ce văd din geamul meu din hotelul închiriat: o catedrală și o biserică, ambele vechi de secole, iar sub biserica impunătoare este îngropată inima mareșalului Józef Piłsudski, fondatorului statului contemporan polonez.

Clopotele sună la fiecare oră fixă. O binecuvântare înainte de acest ultim interviu. Azi închei proiectul TV „Punți către Europa”.

Am pornit în istoria nouă odată: și noi, și balticii, și bulgarii, și românii... Dar unde sunt ei, și unde suntem noi?!

De ce unii înainteaza vertiginos, iar noi batem pasul pe loc?

Și, pentru că aici, în Moldova, nu am găsit un răspuns răspicat, am mers, preț de câteva luni bune, să-l găsim în altă parte: in Lituania, Letonia, Estonia, Croația, Republica Cehă, Bulgaria, România și Polonia.

Sunt lecții de învățat de la acei care au ajuns mai departe decât noi.

Astăzi închei această serie de interviuri cu lideri internaționali.

Ne îndreptăm pentru ultima lecție europeană din proiect. Filmăm astăzi la Senatul Republcii Polone cu mareșalul Stanislaw Karczewski.

În drumul spre destinaţia noastră, Excelența Sa Iurie Bodrug, ne face o scurtă incursiune in istoria Poloniei. Ascultăm cu sufletul la gură. Diplomatul povestește cu atâta patimă încât nu ne săturăm să-l tot ascultăm.

Ajungem la Senat, pregătim platoul de filmare, mă mai uit repetat peste lista de întrebări. Intră Excelența Sa, mareșalul, printre altele doctor de profesie. Mă pomenesc în fața mea cu un medic-mareșal!

Joi

Noaptea asta în sfârşit am dormit-o, că pe celelalte nu prea… Înainte de interviuri emoţiile şi gândul ca totul să iasă ca la carte alungă cu înverşunare somnul…

Mă trezesc împăcată. După dejun am decis să cobor și să intru, într-un final în biserica de după geam.

Aici sunt doar eu. Îi mulțumesc cerului pentru că m-a ajuta să văd realizată cel mai mare proiect din activitatea mea de până acum, o provocare pe cât de grea, pe atât de frumoasă. Îi mulţumesc pentru toate cele 30 de zboruri în siguranță, pentru fricile învinse, lecțiile învățate, pentru echipa cu care am lucrat, oamenii minunați... și încă pentru multe altele… Mulțumesc!

Mă rog de sănătate și de noi provocări care, vreau să cred, ne vor face mai buni. Îmi șterg lacrimile, nu-mi rămâne timp de nostalgii. Am cinci minute să urc după bagaj și încă 30 să ajung la aeroport.

14.55 Decolăm spre Chișinău, cel mai scump itinerar. Jumătate de avion e plin cu delegații poloneze. Mâine se dă startul Conferinței interparlamentare „Georgia, R. Moldova, Ucraina: Parteneriatul Estic și provocările actuale de securitate”.

Iată-mă pe cel mai scump pământ!

Iată-l pe cel mai iubit dintre pământeni cu un buchet fantastic de iriși albi și un mărțișor.

Și iată un capitol încheiat!

Vineri

Pe Sciusev 93 ninge din nou, intru înghețată bocnă în birou și-mi întreb retoric colegii „Ce fel de Siberie e asta?” Râdem. Mărțișoare în piept și îmbrățișări. Am un mare noroc în viața mea să lucrez cu oameni BUNI. Mi-a fost dor de ei, i-aș lua cu mine peste tot. Cutia poștală pare să explodeze, mă apuc să răspund, rând pe rând la toate mesajele.

Săptămâna viitoare filmăm un duplex cu Taraclia despre „Dezvoltarea antreprenoriatului în zonele rurale”.

Pregătim emisiunea împreună cu colegii de acolo. Sunt încrezătoare că va fi o reuşită și cel mai important, vom găsi răspunsuri la toate întrebările.

Pentru prima dată în ultimul an mă bucur că sâmbăta aceasta e lucrătoare. Ziua de astăzi a fost parcă prea scurtă şi mi-au mai rămas atâtea de orânduit.

Fac un bilanţ ale celor câte s-au întâmplat în viaţa mea, chiar de la o luni. Realizez că sunt fericită, iar această stare mi-o aduce munca mea, oamenii dragi şi Bunul Dumnezeu.

XS
SM
MD
LG