Linkuri accesibilitate

România și Legea salarizării unitare


Prof. univ. Alexandru Călinescu
Prof. univ. Alexandru Călinescu

Analiștii financiari consideră că măririle salariale vor avea un puternic impact asupra bugetului, ducând deficitul bugetar dincolo de pragul de 3% acceptat de Comisia Europeană.

Anunțată ca fiind cel mai important proiect al actualei coaliții guvernamentale, Legea salarizării unitare ridică destule semne de întrebare și nu puțini sunt specialiștii care o privesc cu scepticism. Principiul care stă la baza legii este următorul: se ia salariul minim și se înmulțește cu un coeficient, cel mai mare coeficient fiind 12 și el corespunde salariului șefului statului. Este estimată, pentru perioada 2017-2022, o creștere sensibilă a salariului minim, astfel încât el să fie peste cinci ani de 2500 de lei, adică echivalentul a aproximativ 600 de euro (la cursul actual). Nimic nu ne arată însă că această proiecție este sustenabilă, întrucât nu putem anticipa care va fi indicele creșterii economice.

Jurnal de corespondent: Alexandru Călinescu (Iași)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:53 0:00
Link direct

Știm bine că anumite categorii socio-profesionale sunt astăzi prost plătite, ceea ce explică, de exemplu, exodul medicilor în străinătate. Într-adevăr, medicii vor fi prima categorie ce va beneficia de creșteri salariale, urmați de profesori. Alți bugetari însă vor fi nevoiți să mai aștepte, fapt ce a creat deja nemulțumiri. În sfârșit, proiectul de lege în forma sa actuală nu spune limpede care va fi calendarul măririlor, creându-se impresia că cele mai multe sunt amânate pentru anii 2021-2022.

Analiștii financiari consideră că măririle salariale vor avea un puternic impact asupra bugetului, ducând deficitul bugetar dincolo de pragul de 3% acceptat de Comisia Europeană. Sacrificarea investițiilor va avea un efect negativ asupra economiei iar sectorul privat se va resimți și el, existând riscul creșterii șomajului și înmulțirii falimentelor. Aceste obiecții sunt respinse cu multă dezinvoltură de ministrul muncii, Olguța Vasilescu. Domnia-sa ne asigură că vor exista resurse financiare deoarece va fi inițiată o reformă fiscală ce va introduce impozitul „pe gospodărie” (ca in Statele Unite, a precizat, plină de sine, dna ministru): scopul reformei este combaterea muncii „la negru” și, implicit, reducerea evaziunii fiscale. Dar introducerea acestei reforme fiscale cere timp și nici nu putem avea certitudinea că urmările ei vor fi benefice.

Guvernul Grindeanu se lansează într-o aventură ce prezintă foarte multe necunoscute. Ceea ce pare însă sigur este că partidul social-democrat pregătește terenul pentru alegerile din 2020: promisiunile de măriri salariale constituie muniția electorală cea mai eficientă.

Previous Next

XS
SM
MD
LG