Linkuri accesibilitate

Problema juridică aflată în centrul litigiului nu este cea a legalizării căsătoriei între persoane de același sex, ci aceea a liberei circulații a cetățenilor Uniunii.

În urmă cu câteva săptămâni s-a scris foarte mult despre cazul unui cuplu gay româno-american, Adrian Coman, cetățean român, și Robert Clabourn Hamilton, cetățean american, care s-au plâns la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, bazată la Luxembourg, deoarece nu au putut obține documentele necesare pentru ca cei doi să poată locui împreună și lucra în România ca soți.

Cuplul Coman-Hamilton (Foto: acceptromania.ro)
Cuplul Coman-Hamilton (Foto: acceptromania.ro)

Avocatul General al Curții de Justiție, Melchior Wathelet, le-a dat dreptate, în numele libertății de circulație, și a recomandat judecătorilor să condamne România. Lucrul a fost interpretat în România ca și cum Curtea de Justiție ar fi cerut Bucureștiului să recunoască legalitatea căsătoriilor gay. Realitatea e cu totul alta.

Jurnal de corespondent: Dan Alexe (Bruxelles)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:22 0:00
Link direct

In primul rând, Curtea de Justiție a Uniunii Europene nu a decis încă nimic în acest caz, ci e vorba doar de opinia formală a avocatului general Melchior Wathelet, deși sunt rare cazurile în care judecătorii Curții Europene de Justiție nu urmează opinia avocatului general.

Plângerea respectivului cuplu gay s-a bazat pe directiva privind exercitarea liberei circulații, care permite soțului unui cetățean al Uniunii care și-a exercitat această libertate să se alăture soțului său în statul membru în care acesta din urmă locuiește.

Autoritățile române au refuzat însă să îi acorde lui Hamilton dreptul de ședere, printre altele pentru motivul că el nu putea fi calificat în România drept „soț” al unui cetățean al UE, întrucât România nu recunoaște căsătoriile între persoane de același sex.

Coman și Hamilton au introdus atunci o acțiune în fața instanțelor române pentru a contesta decizia administrației. Fiind sesizată cu o excepție de neconstituționalitate ridicată în cadrul acestui litigiu, Curtea Constituțională (România) a cerut atunci avizul Curții de Justiție a UE de la Luxembourg.

În concluziile prezentate pe 11 ianuarie, avocatul general Melchior Wathelet precizează mai întâi că problema juridică aflată în centrul litigiului nu este cea a legalizării căsătoriei între persoane de același sex, ci cea a liberei circulații a cetățenilor Uniunii. Or, deși statele membre sunt libere să autorizeze sau să nu autorizeze căsătoria între persoanele de același sex în ordinea lor juridică internă, ele trebuie să respecte obligațiile care le revin în temeiul libertății de circulație a cetățenilor Uniunii.

Curtea de justiție a UE nu cere așadar României să legalizeze căsătoriile de același sex. Cazul continuă și am avut până acum doar opinia avocatului general Wathelet, care este că deși statele membre sunt libere să autorizeze sau să nu autorizeze căsătoria între persoanele de același sex, ele nu pot împiedica libertatea de ședere a unui cetățean al Uniunii prin refuzul de a acorda soțului său de același sex, resortisant al unei țări terțe, un drept de ședere permanentă pe teritoriul lor.

Avocatul general nu se pronunță așadar pe fondul afacerii, ci pe faptul că nu a fost respectat dreptul la libera circulație. Asta pentru că noțiunea „soț” cuprinde, din perspectiva libertății de ședere a cetățenilor Uniunii și membrilor familiilor lor, și soții de același sex.

Ideea finală fiind că directiva europeană pe care se bazează acest proces nu cuprinde nicio trimitere la dreptul statelor membre pentru a stabili calitatea de „soț”, astfel încât această noțiune trebuie să primească în întreaga Uniune o interpretare autonomă și uniformă. În această privință, avocatul general subliniază că noțiunea „soț” în sensul directivei este legată de un raport întemeiat pe căsătorie fiind însă totodată neutră din punctul de vedere al sexului persoanelor în cauză și nedepinzând de locul în care a fost contractată această căsătorie.

L-am întrebat pe un reprezentant al curții, Nanchev Nancho, ce se poate întâmpla de acum înainte dacă judecătorii Curții urmează avizul avocatului general (data înfățișării nu a fost stabilită) și cer României să acorde dreptul de ședere și de muncă soțului domnului Coman iar România refuză:

„Ei bine, într-o asemenea situație Curtea avertizează Comisia Europeană că România se află într-o situație în care încalcă dreptul european al liberei circulații, iar Comisia poate atunci decide să dea în judecată România pentru nerespectarea tratatelor și atunci cazul se întoarce la Curtea de Justiție. El se stinge însă de la sine dacă, după începerea procedurii juridice, țara decide să respecte, în cele din urmă, dreptul UE”.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG