Linkuri accesibilitate

Crăciunul și o nedumerire culinară


Sarmalele extradiegetice ale lui Creangă.

Mai întâi și mai întâi, în această atmosferă festivă, să vedem de unde vine cuvântul „Crăciun”. Crăciunul are o etimologie contestată și contestabilă, existând sub forme practic identice în sîrbă, bulgară (kрачон, desemnând acolo, în mod bizar, o sărbătoare înainte de solstițiul de vară) și, sub o formă învechită, în rusă. Se știe însă cât de mult a fost influențată rusa de slavona balcanică, slavona de biserică… Chiar și rusa modernă posedă nesfârșite turnuri rămase din slavona balcanică, precum și un fond lexical bulgar bisericesc (toate dubleurile город/град, глава/голова etc.).

Apoi, Crăciunul a fost împrumutat chiar și de maghiari: karácsony

Mulți lingviști propun pentru Crăciun neverosimile derivări din slavă… S-a propus ca sursă un zeu al păgânismului slav, care ar fi avut în sarcină solstițiul de iarnă.

Ipoteza sprijinită de Rosetti, a derivării din latinescul creatio, creatione(m), deși pune mici probleme atât fonetice, cât și teologice, are însă toate șansele de a fi cea justă…

Faptul că e vorba de crearea Pruncului poate fi întărit de altfel de către exemplul paralel înspaniolă al lui criado, în vremuri recente cu sensul de servitor, dar în trecut cel de copil (precum în portugheză criança = copil), un participiu al verbului criar – creare. La fel, regional creatura este un copil, un prunc, și în italiană. În sardă (care e o limbă aparte, iar nu un dialect italian) de asemenea băiat se spune criaddura (fată e criaddurada).

Lucru comic, verbul criare a evoluat în sardă spre sensul de… a oua, a face ouă! Ceea ce ne trimite mai degrabă la Paște.

Apoi, iată o nedumerire apropo de cea mai celebră scenă din literatura română care implică sarmalele:

In Capra cu Trei Iezi, din ce carne i-a gătit capra sarmale lupului?!!… Nu erau, este limpede, sarmale „de post”, întrucât nu numai că autorul nu ne precizează asta, nu vorbește despre vreun post, dar chiar subliniază că lupul le înghite extatic, în transă…

Ce animăluțe (purcei, iepurași, miei, etc.) o fi hãcuit si copt si fript îndoliata caprã ca sa-l faca pe lup sa înfulece: „gogâlţ, gogâlţ, gogâlţ, de-i mergeau sarmalele intregi pe gât”?!…

——-

Rezolvare :

Primul pas:

- economia narativă. Scenariul nu trebuie să conțină elemente inutile. Exemplu de element inutil grotesc: în filmul 4-3-2 al lui Mungiu, una din fete caută în geanta macelarului in vreme ce el o siluiește pe cealalta in baie. Gaseste un cuțitoi enorm, de hãcuit ciclopi. Carnea se incranceneaza pe spectator… dar acel cuțitoi nu mai apare niciodată in film… Eroare de scenariu. La Creanga, insa, ne putem astepta la o economie totala, la limita ascetismului.

Pasul doi :

- Care e elementul inutil, pierdut in decor in aceasta poveste? Si care e evenimentul asteptat, dar misterios absent? Totul trebuie sa fie inchis in final, neted, fără zdrențe care atârnă. Ca in Reservoir Dogs… la urmă nu mai ai decat ecranul gol si toata lumea a mierlit-o neglorios.

Atmosfera poveștii este așadar total „gore” :

„Lupul așeză cele doua capete cu dintii ranjiti in feresti, de ti se parea ca rîdeau; pe urma unge toti peretii cu sange, ca sa faca si mai mult in ciuda caprei, s-apoi iese si-si cauta de drum.”

Elementele inutile, chiar si pentru capră, ramase in urma si care fac dezordine in scenariu sunt capetele iezilor puse in fereastra. De la un moment dat le pierdem din vedere.

Evenimentul asteptat, dar care, prin neatentia cititorului nu are loc, e ingroparea ramasitelor iezilor… Nu asistam la ingropare, nu ni se vorbeste de ea… Capra il cheamă pe lup la pomană… cu un blid de sarmale… E limpede acum din ce sunt facute sarmalele in acest scenariu de snuff movie? Si de ce capra ii aruncă lupului urlător de durere: – „Moarte pentru moarte, cumetre, arsură pentru arsură”.

Ba chiar: „Apoi, la urmă, năpădiră asupra lui si-i mai trantiră in cap cu bolovani si cu ce-au apucat, pana-l omorâră de tot.”

Si : „Si auzind caprele din vecinatate de una ca aceasta, tare le-a mai parut bine, si unde nu s-au asternut pe mancare si pe baute, veselindu-se impreuna…”

Dată fiind atmosfera intregii povesti, capetele iezilor morți au servit la prepararea binemeritatelor sarmale.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG