Linkuri accesibilitate

1 Mai, sărbătoarea muncii și ambiguitatea ei simbolică


La berlin

Pentru majoritatea cetățenilor din regimurile comuniste, 1 Mai nu era altceva decît o mare corvoadă.

Un lucru oarecum uitat astazi este că „Sărbătoarea muncii” a fost fixată și impusă pe 1 Mai nu doar de Stalin, ci și de Hitler, „Tag der nationalen Arbeit”. Ideea de sărbătoare a muncii vine așadar de la două regimuri totalitare rivale.

Hitler a marcat asta de îndată ce a sosit la putere, printr-un discurs celebru pronunțat pe 1 mai 1933, iar tot în acea primă Feiertag a muncii Goebbels s-a adresat șeptelului uman prin:

Straßen der Städte und Dörfer mit frischem Grün. […] Reicht euch die Hände! Geschlossen marschieren wir in die neue Zeit hinein./ Onorați munca și respectați muncitorii! Atârnați ghirlande verzi în case și pe străzile orașelor și satelor. Dați-vă mâna. Vom mărșălui strânși spre vremurile noi.” (1 mai 1933).

Cum s-a ajuns la data de 1 mai se știe: in 1889, la al doilea Congres al Internationalei Socialiste, s-a propus stabilirea unei date care să devină sarbatoarea internationala a muncii. Socialistii fiind pe atunci oameni foarte culți, cineva a avut ideea de a recupera o sarbatoare antica, pre-crestina a primaverii. In vechile ritualuri agrare, se organizau procesiuni care marcau reinnoirea naturii. Socialistii, iar dupa ei, comunistii, au facut din asta, un fel de „Sfânta zi a muncii”, uitând cu totul de unde venea sarbatoarea.

S-au păstrat procesiunile si defilarile, însă era vorba acolo mai degrabă de parade militare sau organizate de sindicate, iar nu de orgii primăvăratice. Vreme de decenii, kremlinologii occidentali studiau luptele politice subterane din conducerea URSS-ului, analizind pozitia in tribuna oficiala a participantilor in raport cu „pivotul central” care era secretarul general al partidului comunist - „axis mundi”, adica „oistea cosmica”.

Pentru majoritatea cetatenilor din regimurile comuniste însă, 1 Mai nu era altceva decit o mare corvoadă, ziua in care trebuiau sa mearga la definare.

Uniunea Sovietica a introdus definitiv ziua de 1 mai abia după al Doilea Razboi Mondial, iar printre primele țări care au decretat-o zi liberă a fost Franța colaborationistă a maresalului Pétain.

Odata sfîrsit comunismul, majoritatea țărilor din fostul lagar au anulat manifestatiile de 1 mai, ziua rămânând totusi o sarbatoare legala, chiar daca in contextul de azi, oarecum artificială. Defilari si manifestatii au astazi loc mai degraba in Europa Occidentală, unde sindicalistii, comunistii si anarhistii manifestează in fiecare an impotriva marelui capital.

Totusi, chiar și în Europa sunt tari care nu au cunoscut niciodata aceasta sarbatoare: Olanda si Elvetia. In Marea Britanie ziua libera este prima zi de luni din luna mai. In sfirsit, in Statele Unite, sarbatoarea muncii, zi legala de concediu, a fost stabilita pe 1 septembrie, sindicatele americane nedorind sa aibă mare lucru de-a face cu sindicatele europene.

Pentru mulți însă, „Sărbătoarea muncii” rămâne un oximoron ironic !

XS
SM
MD
LG