Linkuri accesibilitate

Multe dintre problemele pe care le semnalează Dmitri Casali într-un volum nou apărut sunt și ale învățământului românesc

Istoric productiv, autor a numeroase cărți dintre care unele au stârnit controverse aprinse, Dimitri Casali revine în atenția publicului cu un volum intitulat Lunga progresie a ignoranței (La longue montée de l’ignorance, editura First, 2017).

Nu e un demers singular. Și alți autori, în Franța, la noi și aiurea, au tras semnale de alarmă în legătură cu criza învățământului, cu împuținarea reperelor culturale, cu ofensiva tot mai puternică a obscurantismului. Ceea ce particularizează cartea lui Casali este încărcătura ei polemică, istoricul respingând cu egală vehemență atât ideile primite cât și așa-numita „corectitudine politică”.

Cartea are trei secțiuni. Prima secțiune definește ignoranța și se ocupă cu precădere de declinul școlii franceze. Citind aceste pagini constatăm însă că multe dintre problemele pe care le semnalează Casali sunt și ale învățământului românesc. Numărul elevilor capabili să înțeleagă un text este în cădere liberă. Se citește mai puțin iar cunoștințele de istorie literară sunt cu totul precare. Din dorința de a nu jigni anumite comunități o serie de evenimente sunt pur și simplu falsificate. Latina și greaca au fost, treptat, eliminate, ceea ce este o grea lovitură dată culturii umaniste. În fine, violența e omniprezentă în școli, fapt care atestă un deficit de cultură și de civilitate.

Jurnal de corespondent: Alexandru Călinescu (Iași)
please wait

No media source currently available

0:00 0:03:05 0:00
Link direct

A doua secțiune lărgește discuția și vorbește despre „paradoxul unei ignoranțe mondialiste”. Unul din lucrurile care îl frapează pe autor este că un număr neverosimil de mare de americani sunt adepții teoriei creaționiste și cred că pământul are o vârstă de doar câteva mii de ani… Un alt paradox este că, după ce o vreme a jucat un rol pozitiv, începând cu secolul al XVI-lea, lumea arabă a intrat într-un declin cultural care continuă și astăzi. Cifrele pe care le dă autorul sunt elocvente și se dispensează de alte comentarii. Ideea lui Casali este că în acest regres intelectual își au originea fanatismul religios și, implicit, terorismul.

Previzibil cumva, partea a treia se ocupă de Internet, care ar putea fi un instrument de o utilitate extraordinară dar care furnizează o mulțime de informații fără să le ierarhizeze și fără a separa adevărul de minciună. Și, nu în ultimul rând, Internetul a dat un nou elan fantasmelor conspiraționiste și teoriilor complotului, oricât de abracadabrante.

Preocupat în primul rând să dea un diagnostic, Dimitri Casali e mai avar în ce privește remediile. Își exprimă doar speranța că vom învăța să folosim așa cum trebuie descoperirile, adesea stupefiante, ale oamenilor de știință și că regăsirea idealurilor umaniste va pune stavilă fanatismului. Nu e o soluție-miracol, dar avem oare alta mai bună la îndemână ?

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG